Metode naturiste de dizolvare a calculilor biliari

Litiaza biliară, adică formarea pietrelor în vezica biliară sau în canalele biliare, se află în corelaţie cu vârsta, predispoziţia ereditară, tulburările endocrine, graviditate, menopauză, diabet, gută, reumatism, litiază renală, obezitate, sedentarism, supraalimentaţie şi infecţii intestinale. Dischinezia constă din dereglarea funcţională a mecanismului de eliminare a bilei, prin reducerea capacităţii vezicii de a asigura circulaţia fierii prin canalul coledoc spre duoden.

Frecvenţa bolii creşte paralel cu înaintarea în vârstă (după 70 de ani ajunge la 30-60%). Este mai frecventă la femei, de 2-3 ori mai mult decât la bărbaţi, din cauza tulburărilor ivite în metabolismul lipidelor.

Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales noaptea, dând colică biliară, însoţită de crampe, vărsături bilioase de culoare verde-închis, transpiraţii reci şi febră. Urina devine închisă la culoare din cauza unor pigmenţi şi săruri biliare. În paralel, persistă un prurit generalizat, cu mâncărimi pe tot corpul.

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt utilizate speciile de plante care au proprietatea de a diminua ritmul de formare şi depunere a calculilor sau de a contribui la dizolvarea şi eliminarea lor. În faza acută se va începe cu plante antispastice, calmante ale durerilor, iar apoi, imediat după ce durerile au încetat, se recomandă tratamentul cu plante care au proprietăţi coleretice, colagoge şi hepato-protectoare, la nevoie chiar dezinfectante.

Sunt eficiente:

- infuzii calde cu coada şoricelului, albăstrele, lavandă, rostopscă, sunătoare, porumb (mătase), păpădie, mentă, urzică vie, ventrilică, măceş (fructe), turiţă mare, asmăţui;

- decocturi din rădăcini (de brusture, valeriană, lemn-dulce, frăsinel, pătrunjel), herba (de coada calului), frunze (de anghinare) şi fructe (de păpălău);

- decoct din amestec cu scoarţă de dracilă (50 g), mătase de porumb (50 g), frunze de anghinare (30 g), herba de sunătoare (30 g), trei-fraţi-pătaţi (20 g) şi rostopască (10 g), rădăcini de păpădie (30 g) şi brusture (20 g); din amestec se iau 10 g la 250 ml apă rece care se fierbe 5-10 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 20-30 minute înainte de mesele principale. Când calculii s-au redus în volum la circa 5 mm în diametru, se adaugă la reţetă herba de turiţă mare şi se continuă tratamentul încă 1-2 luni, până la eliminarea totală a pietrelor şi a nisipului;

- macerat timp de 8 zile în vin alb cu hrean, pedicuţă, iederă, verbină, seminţe de fenicul şi scoarţă de tei din care se beau 3-4 păhărele mici pe zi;

- ulei de sunătoare (câte 20 picături de 3 ori pe zi în apă sau ceai);

- pulbere din rădăcini de pătrunjel de câmp (câte un vârf de cuţit de 3 ori pe zi, înainte de mese).

Remedii externe:

În tratamente externe sunt indicate:

- decoct cu amestec din paie de ovăz, coada-calului şi flori de fân, turnate în cada de baie, unde bolnavul stă în apa caldă la 37-380C, timp de 15-20 minute, cu repetare zilnică pe o perioadă de 3 săptămâni;

- băi de mâini şi picioare cu decoct cald din pir, cicoare, mac roşu şi păpădie, ţinute câte 8 minute, dimineaţa şi seara.

Regim strict pentru bolnavii cu litiază biliară

Bolnavii cu calculi biliari vor ţine un regim strict timp de câţiva ani, pentru a evita tendinţa de formare a noi pietre sau nisip. Se vor evita mesele copioase, încărcate cu cărnuri şi grăsimi.

Sunt indicate crudităţi şi sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (1-2 cepe pe zi, usturoi, salată verde, morcov, ţelină, tomate, pătrunjel, mărar, leuştean, conopidă, sfeclă roşie, hrean, dovlecei etc).

Bune rezultate dă cura de 6 săptămâni cu suc combinat din morcovi, castraveţi, ridichi şi sfeclă roşie, în părţi egale, din care se bea câte un păhărel (100 ml) de 3 ori pe zi, având acţiune directă în dizolvarea pietrelor din vezică.

Sunt admise şi alte alimente: lapte acru amestecat cu tărâţe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caş, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griş sau tăiţei, borşuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vită şi pui, peşte slab, untdelemn (neprăjit), paste făinoase, pâine albă, uscată sau prăjită.

Se mai recomandă o cură de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cireşe, vişine, piersici, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeură, struguri, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulceţuri, toate cu rol decisiv în drenarea vezicii.

Rezultate bune cu ulei de măsline

Mulţi bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de măsline sau floarea-soarelui (250 ml) în amestec cu suc de lămâie (250 ml stors de la circa 6 lămâi).

Tratamentul începe seara la ora 20.00 când se bea un păhărel cu 50 ml ulei şi un păhărel cu 50 ml suc de lămâie, cu repetare de 4 ori la intervale de 15 minute. După fiecare ingerare de ulei şi lămâie, pacientul va sta culcat pe partea dreaptă şi va ţine o pernă electrică încălzită pe zona ficatului. La culcare se va dormi pe spate până dimineaţă.

Alimentele interzise, cele care favorizează formarea calculilor, sunt: carnea de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras, grăsimi animale, slănină, cârnaţi, afumături, şuncă, tocături, sardele, sosuri cu rântaşi şi prăjeli, ouă tari sau prăjite, unt, smântână, frişcă, maioneză, pâine neagră şi proaspătă, ciuperci, legume bogate în celuloză grosieră (fasole boabe, varză, praz, mazăre), nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolată, condimente iuţi, tutun, băuturi alcoolice şi alimente prea reci (îngheţate, siropuri, bere). De asemenea se vor evita alimentele bogate în colesterol (ficat, rinichi, creier, pancreas, viscere).

Mesele se vor lua la ore fixe, cu mestecarea completă a alimentelor. Se vor evita mesele copioase şi consumul de lichide în timpul meselor.

▲ Simptome în dischinezia biliară

Declanşarea bolii este cauzată de unele tulburări digestive complexe, a unor procese inflamatorii abdominale (apendicită, anexită, sarcină, menopauză) sau a unor stări nevrotice declanşate în urma unor discuţii tensionate, în timpul mesei sau imediat după masă.

Dischinezia hipertonă constă din mărirea, spontană sau lentă, a capacităţii de contractare a vezicii, cu golire rapidă a bilei, peste capacitatea de scurgere prin arborele biliar. Afecţiunea este întâlnită, frecvent, la femei şi la tineri, fiind declanşată la nivelul sistemului nervos central, în urma unui stres psihic sau a unei stări de nervozitate. În plus, boala poate fi provocată de unele afecţiuni din vecinătate, ca apendicită, ulcer gastroduodenal, boli ginecologice, sarcină, ciclu menstrual şi boli hormonale.

Dischinezia hipotonă constă din creşterea în volum a vezicii ca urmare a incapacităţii de a se contracta şi de a evacua bila ce se acumulează, în exces, în interiorul vezicii leneşe. Boala se manifestă prin dureri în zona hepatobiliară, greţuri şi balonări după mese, dureri de cap, migrene, astenie fizică şi intelectuală, intoleranţă la unele alimente care provoacă respingere chiar la vederea lor.

Tratamente naturiste

Tratamentul fitoterapeutic este foarte diversificat prin numărul mare de plante cu efecte vindecătoare şi ameliorative, având acţiuni sedative, antispastice, carminative, coleretice şi stomahice. Se administrează specii separate sau în amestecuri, sub formă de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, băi generale şi locale cu:

z Infuzii din:

- flori de arnică, gălbenele, coada-şoricelului, lavandă, tei, lemnul Domnului;

- frunze de anghinare, mentă, roiniţă, salvie;

- herba de cimbru, rostopască, sunătoare, ţintaură, turiţă mare, coada-racului, unguraş, volbură;

- fructe de coriandru şi măceş;

- rădăcini de păpădie.

z Decoct din:

- herba de vinariţă;

- rădăcini de cicoare, iarbă mare, pir, săpunariţă.

z Vin tonic de ţintaură;

z Tinctură de volbură.

Hrana dietetică

este vitală

Se recomandă o hrană dietetică, repartizată în 4-5 mese mici pe zi, complete cantitativ şi calitativ. Alimentele permise cuprind, mai întâi, produse lactate (iaurt, lapte bătut, lapte smântânit, brânzeturi nefermentate, brânză de vaci, lapte cu cafea de cicoare), legume verzi (fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salată verde, vinete, tomate). Se mai poate consuma carne fiartă de pasăre, viţel, peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griş, orez, macaroane, fidea, tăiţei, arpacaş, fulgi de ovăz, biscuiţi. La dischinezia hipotonă se mai adaugă sucul de ridichi negre cu miere de albine, care favorizează evacuarea bilei.

Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeură), apoi compoturi, dulceţuri, marmelade, miere de albine, gelatine, oranjade. Se excud alimentele prăjite în untură, conserve de carne sau de peşte, mezeluri, carne grasă de porc, raţă, gâscă, fripturi la grătar, brânzeturi fermentate, alimente bogate în celuloză grosieră, fructe oleaginoase (seminţe), produse de patiserie, condimente iuţi, alcool.

Se impune odihnă la pat, timp de o oră după mese, iar în cursul zilei plimbări în aer liber, gimnastică uşoară şi evitarea sedentarismului.

Tratamentul balneoclimateric

Sunt indicate apele minerale slab concentrate în săruri, administrate calde, în staţiunile balneare Olăneşti, Căciulata, Călimăneşti, Herculane, Buziaş, Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Borsec, Tuşnad, Slănic-Moldova, Homorod-Braşov, Strunga. Apele minerale îmbuteliate se beau la domiciliu, înainte de mese, prin înghiţituri rare, de două ori pe zi, după care se va sta culcat pe partea dreaptă timp de 20-30 minute.