Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
21 Noi, 2024
Prunele, dulcele „medicament“ al verii
În multe zone din ţară, prunele constituie fructele foarte mult aşteptate să fie consumate pentru gustul lor aromat, dulce şi cu multiple proprietăţi terapeutice.
Sub denumirile populare de pruni şi perji, există în cultură un mare număr de soiuri, în special Tuleu gras, Agen, Vinete româneşti, Centenar, Silvia, Stanley, Anna Späth, Grase româneşti, Bosniace etc., cu o bună adaptabilitate la condiţiile de climă şi sol din România şi cu un potenţial productiv destul de ridicat şi constant. Prin această adaptabilitate, prunii au o longevitate de 20-45 de ani, uneori ajungând până la 70 de ani, în funcţie de soi.
Culturile de pruni, în plantaţii masive pure sau mixte şi ca arbori izolaţi în grădinile gospodăreşti, ocupă în România cele mai mari suprafeţe dintre speciile pomicole, fiind răspândite de la câmpie până în zona dealurilor subcarpatice şi la poalele munţilor. Astăzi ocupă cea mai mare suprafaţă dintre ţările europene, România fiind o bună exportatoare de fructe proaspete sau deshidratate.
În scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite atât fructele proaspete, afumate şi uscate, precum şi diferite produse prelucrate casnic sau industrial.
În conţinutul biochimic al fructelor proaspete, bine coapte, se găsesc cantităţi mari de zaharuri (14-15%), vitamine (A, B1, B2, C, PP) şi săruri minerale, în care predomină potasiu (210 mg la 100 g fructe), Mg, Ca, Fe, Mn, Cu, B. Valoarea energetică a fructelor proaspete este de 58-62 kcal la 100 g, iar la fructele uscate ajunge la 250 kcal la 100 g.
Dintre proprietăţile terapeutice ale fructelor, cele mai importante sunt laxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente nervos şi regenerante pentru sistemul nervos.
Forme de utilizare
- Fructele proaspete (8-20 de prune) sunt consumate împreună cu pâine neagră sau intermediară, în special dimineaţa, pe stomacul gol, sau la începutul meselor, având efecte laxative în combaterea constipaţiei. În cure de 3 zile pe săptămână se începe cu 3-4 fructe pe zi şi se ajunge la 8-10 fructe pentru a asigura o defecaţie necesară. Introduse în regimul alimentar hiposodat, prunele au efecte bune la bolnavii de gută şi nefrite.
- Fructele uscate, cu valoare energetică ridicată, sunt recomandate la copiii anemici, adolescenţi în creştere, sportivi şi persoane care depun eforturi fizice mari.
O cură cu câte 10-12 fructe pe zi are multiple efecte:
- decongestionarea ficatului, dispariţia balonărilor, tratarea dispepsiilor cronice, refacerea vigorii stomacului şi a intestinelor, îndepărtarea mirosului fetid şi stimularea poftei de mâncare;
- potolirea setei şi dezintoxicarea rinichilor;
- reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale prin reducerea nivelului colesterolului care formează plachete pe suprafaţa internă a arterelor şi venelor;
- prevenirea cancerului de colon;
- întărirea sistemului nervos la persoane surmenate.
Fiind foarte concentrate în zaharuri, se digeră greu şi de aceea se recomandă să fie bine mestecate.
Persoanele diabetice nu au voie să consume prune proaspete, şi mai ales prunele uscate, întrucât apare pericolul creşterii glicemiei din sânge.
- Sucul de prune, consumat câte un pahar, înainte de mesele principale, are gust plăcut şi evidente calităţi nutritive, energetice, diuretice şi laxative. Acţiuni imediate se constată în decongestionarea ficatului steatozic, constipaţii rebele, tratarea hemoroizilor, ateroscleroză, reumatism, astenie nervoasă, regenerarea nervilor şi îngrijirea tenurilor grase, cu pori dilataţi.
- Siropul de prune (100 g fructe fără sâmburi se macerează 24 ore în 150 ml alcool 600 la care se adaugă 330 ml apă şi 770 g zahăr) se lasă la macerat în continuare şi se consumă câte o linguriţă pentru efectele diuretice, laxative şi emoliente în constipaţie.
- Oţetul de prune se obţine prin fermentarea fructelor bine coapte şi se foloseşte la frecţii şi comprese împotriva răcelilor, junghiurilor, indigestii şi dureri de cap.
- Decoct din prune uscate, din care se consumă zeama dimineaţa şi fructele seara în cazul inflamaţiilor splinei şi congestiei ficatului.
- Macerat la rece din 200 g prune uscate (nu afumate) ţinute în apă timp de 3-4 ore care se consumă seara pentru combaterea constipaţiei.
- Infuzie dintr-o prună proaspătă şi o smochină la 100 ml apă. Se administrează zilnic copiilor nervoşi şi celor care suferă de constipaţie cronică.
- Mască astringentă, preparată din 5-6 prune zdrobite, care se lasă pe faţă timp de 20 minute, recomandată pentru tenurile grase, cu pori dilataţi.
