Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Regimul alimentar al bolnavilor de scleroză în plăci

Răspundem cititorilor: Regimul alimentar al bolnavilor de scleroză în plăci

Data: 06 Iulie 2010

Traian L., Buzău: "Sora mea este bolnavă de scleroză în plăci. Aş dori să ştiu ce regim alimentar este recomandat în această afecţiune."

Prof. Constantin Milică: O alimentaţie corectă poate fi considerată o pârghie importantă în tratamentul sclerozei în plăci. Hrana va fi strict controlată, pentru a asigura îmbunătăţirea digestiei şi normalizarea metabolismului. La mesele zilnice se vor consuma multe legume proaspete (salată verde, spanac, morcov, varză albă şi roşie, ţelină, mărar, pătrunjel frunze şi rădăcini, praz, usturoi), la care se pot adăuga proteinele necesare prin carne slabă de pasăre (ex. curcan), peşte (crap, macrou, biban, ştiucă, păstrăv, roşioară, sardină), 3-4 ouă pe săptămână, telemea de oi sau de capră, lapte de iapă (consumat zilnic). Este indicat ca în mâncare să se pună un vârf de cuţit de ghimbir (pulbere). Alte alimente admise sunt: cartofi, fasole verde, uleiuri vegetale presate la rece, pâine integrală (numai 1-2 felii pe zi) şi produse apicole (miere de albine, propolis, polen (40 g/zi). Pentru deschiderea poftei de mâncare va fi eficientă o salată de varză murată cu puţin chimion, coriandru şi ulei vegetal care se consumă ca aperitiv la mesele de prânz şi seară. După placul bolnavului se propune un amestec de grâu germinat (200 g), fulgi de ovăz (100 g), pâine graham (100 g), un ou fiert şi un litru de lapte dulce, lapte acru sau iaurt. Fiecare masă se încheie cu fructe (mere, pere, piersici, caise, prune uscate neafumate, struguri, pepeni verzi, nuci, alune, grepfrut, banane, zmeură, căpşuni, afine, coacăze, stafide, smochine, migdale, ananas). Ca băuturi sunt recomandate sucurile de morcov, ţelină şi sfeclă roşie (pentru întărirea imunităţii naturale), sucuri de fructe şi compoturi, precum şi apă plată consumată fără restricţie. Se exclud din alimentaţie: carnea de porc, raţă şi gâscă, grăsimi animale, afumături, mezeluri, conserve, prăjeli, peşte afumat, anşoa, sardele, brânză grasă, lapte integral, produse zaharoase concentrate, alimente care conţin aditivi (E-uri), precum şi unele băuturi alcoolice (vin, bere, coniac, ţuică) şi nealcoolice (cola. ceai negru, ape carbogazoase).