Remedii naturiste în astmul bronşic

Tratamentele naturiste se fac atât pentru crizele spontane de astm bronşic, cât şi pentru vindecări de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor.

Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism. În funcţie de conţinutul în principii active şi de efectele exercitate, au mare eficienţă multe infuzii sau decocturi din specii de plante, luate separat, pentru a tatona toleranţa individuală.

Pentru uz intern se prepară separat:

- infuzii din flori (de muşeţel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roşu, coada-şoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, pătlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru şi alun), herba (de cimbrişor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraş, talpa-gâştei, sovârv, ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, scai vânăt) şi fructe (de anason şi fenicul), din care se beau câte două-trei căni pe zi, pentru acţiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare şi calmante;

- decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă mare) din 3-4 linguri, care se fierb în 250 ml apă şi se beau câte 3-4 linguri pe zi;

- decoct din fructe de fenicul (două linguri fierte în 250 ml lapte), cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice;

- decoct din usturoi (25 g fierte în 200 ml apă timp de 15 minute) din care se bea o cană pe zi;

- decoct din seminţe de in (125 g fierte în 400 ml apă; se adaugă zeama de la 3 lămâi şi 400 g miere), se lasă la macerat 2-3 zile şi se consumă câte o linguriţă înainte de mese;

- macerat în alcool 400 din nalbă mare, săpunariţă, cimbrişor, cimbru, podbal, talpa-gâştei, unguraş şi usturoi (se consumă câte 20-50 de picături de 3 ori pe zi, între mese, timp de două luni pe trimestru;

- tinctură din rădăcină de valeriană sau angelică (20 g în 100 ml alcool 400, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 de picături de 2-3 ori pe zi) ;

- vin de sunătoare, hamei şi hrean ras (30 g amestec macerat într-un litru vin alb timp de 10 zile) şi se beau 3 linguri pe zi;

- sirop din frunze de nuc, şi bulbi de ceapă roşie.

Cercetările au dovedit eficacitatea multor combinaţii de plante din care să nu lipsească speciile prezentate mai sus, alături de păducel, nalbă, salvie, săpunariţă, plămânărică, lichen de stejar, roiniţă, ienupăr, mentă, sulfină şi măselariţă.

Tratamentele externe sunt diversificate:

- inhalaţie, înainte de culcare, cu infuzie de muşeţel (două linguri flori la 250 ml apă), cu amestec din flori de tei şi coada-şoricelului şi seminţe de mărar sau cu uleiuri eterice de isop, salvie, brad, pin, molid (5 picături turnate în 250 ml apă clocotită);

- fumigaţii cu frunze de ciumăfaie (Datura stramonium), care se ard pe o tablă curată deasupra unui reşou;

- comprese cu oţet şi apă fierbinte aplicate seara la culcare;

- cataplasme calde pe piept cu făină de muştar sau de in şi pe spate cu terci din ridichi negre rase, plămânărică, pătlagină, coada-calului, gălbenele, nalbă şi tătăneasă (aplicate seara înainte de culcare);

- cataplasme cu frunze proaspete de varză, aplicate pe piept sau pe spate, în 3-4 straturi, care se lasă minimum 4 ore, seara sau noaptea;

- băi calde de mâini (dimineaţa) şi de picioare (seara), câte 15-20 de minute, timp de 8 zile consecutiv, folosind decoct de muştar (5 minute) sau extract de cimbru, rotungioară, pătrunjel, lavandă, usturoi şi petale de mac roşu. După băi se fac masaje pe piept cu ulei de ricin, ulei de terebentină sau unguente de gălbenele, tătăneasă şi răşină de conifere.