Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Remedii naturiste pentru arsurile superficiale

Remedii naturiste pentru arsurile superficiale

Un articol de: Constantin Milică - 13 Iul, 2009

Arsurile sunt leziuni ale ţesuturilor, produse de acţiunea focului (sobe, radiatoare, fier de călcat), a apei şi a vaporilor fierbinţi, a curentului electric (electrocutare), a diferitelor genuri de radiaţii (Roentgen, ionizante, solare) şi a unor substanţe chimice (acizi şi baze tari). Tratamentele arsurilor depind de gradul leziunilor şi urmăresc calmarea durerilor, curăţirea mecanică şi chimică a plăgilor, împiedicarea resorbţiei de toxine, prevenirea infecţiilor şi cicatrizarea rănilor.

Gravitatea arsurilor depinde de profunzimea leziunii şi de suprafaţa ţesutului afectat, de vârsta pacientului, locul atins, infecţiile posibile, apariţia complicaţiilor hepato-renale, pulmonare, tromboembolii şi de starea generală a organismului.

În funcţie de gravitatea leziunii produse, arsurile sunt graduate în 4 trepte:

- gradul I - arsuri manifestate prin zone de roşeaţă pe piele, edeme, dureri, usturimi, febră, frisoane, greţuri, vărsături, reacţii care dispar după 2-3 zile, lăsând o piele uşor pigmentată, dar fără cicatrice;

- gradul II - cu piele intens înroşită, dureroasă şi cu flictene (vezicule pline cu serozitate apoasă);

- gradul III - cu distrugerea pielii şi a unei părţi din ţesuturile subcutanate (grăsime, muşchi, vase sanguine), care se pot infecta, întârziind vindecarea şi lăsând cicatrice vizibile;

- gradul IV - cu carbonizarea epidermei şi a dermei din zona afectată, până la muşchi şi oase.

Arsurile de gradul I şi II sunt leziuni superficiale, pe întinderi reduse, care se pot vindeca fără urme în 10-20 zile, dacă sunt ţinute sub un jet de apă rece timp de minimum 10 minute sau se pun comprese reci pe zona afectată.

În arsurile superficiale primele măsuri constau din scoaterea hainelor îmbibate cu lichide fierbinţi (50-60 0C) sau inflamabile şi îndepărtarea resturilor arse şi a obiectelor de orice natură (bijuterii, ceasuri, cordoane, bretele) din jurul leziunii, fără a fi lipite de arsură. Arsurile vor fi ţinute sub jet de apă rece şi se acoperă cu o compresă sterilă sau se unge imediat cu miere de albine. Dacă au apărut flictene (băşicuţe), nu se vor sparge, întrucât se intensifică durerile, iar locul de arsură ar putea fi infectat. La flictenele nesparte roşeaţa şi durerea dispar în scurt timp. Nu se aplică diferite materiale murdare (cârpe, lut, praf, plastic).

În cazul arsurilor grave (de gradul III şi IV), cu suprafaţa arsă mai mare de 20-30% din pielea corpului şi cu dureri foarte mari, pacientul va primi un calmant şi va fi transportat, urgent, la o unitate sanitară de profil chirurgical, fiind înfăşurat într-un cearceaf, prosop, pânză curată sau pătură.

Este necesar să se ştie că suprafaţa unei mâini (de la degete la umăr) ocupă circa 9% din pielea corpului, iar suprafaţa unui picior este de 18%.

Pentru arsurile de gradul I nu este necesară internarea în spital, ci doar spălarea zonelor lezate şi bandajarea cu alcool medicinal. La arsurile de gradul II şi III se aplică pansarea sterilă a leziunilor, fără spargerea băşicilor, consumul de lichide călduţe (ceaiuri, sucuri) şi administrarea de sedative.

Preparate din plante, cu efect calmant

Tratamentele fitoterapeutice sunt recomandate în arsurile puţin întinse şi superficiale (de gradul I şi II). Se aplică extern sub formă de spălături locale, comprese reci, unguente sau uleiuri, folosind plante cu efecte antiseptice, cicatrizante şi calmante.

Muguri de plop negru din care se prepară:

- băi locale, comprese şi spălături cu infuzie din 200 g muguri zdrobiţi la un litru de apă clocotită;

- unguent din 20 g muguri zdrobiţi şi umectaţi timp de 24 de ore cu 5 ml alcool 70%, după care se adaugă 100 g untură şi 5 g ceară de albine; se ţine pe baia de apă timp de 3 ore la 1000C, se strecoară prin tifon şi se amestecă pentru omogenizare.

Flori de muşeţel folosite la:

- infuzie din 2 linguri la 250 ml apă clocotită, folosită la spălături şi băi locale, având acţiune antiseptică, decongestivă şi cicatrizantă, în cazul apariţiei băşicuţelor;

- ulei din 20 g flori mărunţite, umectate cu 3 linguri alcool şi macerate timp de 2-3 ore; se adaugă 20 ml ulei de floarea-soarelui, se fierbe pe baia de apă 2-3 ore şi se strecoară în sticle închise la culoare, având bune rezultate în ungerea rănilor şi în aplicarea pansamentelor.

Flori de coada-şoricelului preparate astfel:

- infuzie din 2 linguri flori la 250 ml apă clocotită, folosită pentru comprese, cu acţiune calmantă, antiinflamatoare şi dezinfectantă.

Flori de gălbenele preparate sub formă de:

- infuzie din 15-20 g flori la un litru de apă, folosită în băi locale şi cataplasme;

- tinctură din 20 g flori macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 70% folosită în diluţie de 1:10 cu apă fiartă şi răcită.

Herba de sunătoare preparată în:

- infuzie din 30-40 g plantă la un litru apă folosită în băi, comprese sau spălături;

- ulei din 20 g plantă mărunţită, umectată cu 20 ml alcool şi macerată 24 de ore; se adaugă 200 ml ulei, se fierbe 3 ore pe baia de apă, iar după 2-3 ore se filtrează prin tifon dublu şi se păstrează la întuneric şi răcoare, pentru a fi aplicată ca pansament local pe plăgile deschise produse prin arsuri, cu rol de calmant, dezinfectant, cicatrizant şi antiinflamator.

Flori de soc - 30-40 g la un litru apă în clocot, preparate ca infuzie folosită în băi locale şi spălături pe arsură, având efecte calmante, antiseptice şi antiinflamatoare şi de uscare a flictenelor.

Seminţe de in folosite ca:

- ulei de in amestecat cu apă de var (în părţi egale) până se formează un lichid alb-lăptos, eficace în cicatrizarea arsurilor.

Rădăcini de tătăneasă folosite în:

- decoct (4-5 linguri la 250 ml apă) care se fierbe 15-20 de minute într-un vas acoperit, cu efecte în cataplasme şi băi locale.

Amestec din frunze de nuc (30 g) şi de mentă (10 g), flori de muşeţel (20 g), arnică (10 g) şi de lavandă (10 g) şi scoarţă de stejar (20 g), din care se prepară o infuzie (2 linguri la 250 ml apă clocotită), utilizată în comprese calmante.

Din experienţa populară se folosesc cataplasme cu cartofi cruzi şi raşi, morcov ras, felii de tomate, frunze fierte de salată sau varză care alină durerile şi ajută la vindecare.

Măsuri de prevenire a arsurilor la copii

Se impun unele măsuri atât preventive, cât şi curative, în funcţie de localizarea rănilor de pe corp. Pentru prevenirea arsurilor la copii se impun următoarele măsuri:

- să nu fie lăsaţi singuri în casă;

- să nu aibă acces la mijloacele care produc foc (chibrituri, brichete) şi să nu fie lăsaţi să se joace cu focul;

- prizele electrice să fie bine blocate, iar copiii să nu aibă acces la sârmă şi fire electrice;

- se vor ţine sub cheie substanţele inflamabile, caustice sau toxice;

- joaca copiilor să nu fie permisă în apropierea surselor de lichide fierbinţi;

- bronzatul la soare să se facă în mod progresiv.

Cataplasme

cu argilă pentru arsurile produse de foc

În cazul arsurilor produse de foc, apă fierbinte sau vapori de apă se aplică, de 2 ori pe zi, un strat de miere de albine sau cataplasme cu argilă ţinute timp de 2-3 ore, după care se badijonează cu unguent de propolis (50 g pulbere de propolis în 40 ml ulei, cu adaos de vitamine uleioase - A şi D2). Se mai folosesc sprayuri cu propolis, soluţie Proderm şi unguent Propoderm.

Arsurile de pe faţă nu se pansează, iar dacă sunt provocate prin opărire cu smoală - se face o stropire şi tamponare a feţei cu motorină, până la răcirea şi dizolvarea smoalei. Urmează aplicarea unei măşti peste rană cu un albuş de ou proaspăt bătut spumă, folosind un tampon de vată. În final, se tamponează cu Rivanol şi cu un spray de Bioxiteracor (care conţine propolis).

La arsurile degetelor, produse prin atingerea unor obiecte fierbinţi sau curent electric, se scufundă segmentele respective în apă cu gheaţă până la încetarea durerilor.

Comprese cu amidon pentru arsurile cu iod

În arsurile produse de substanţe acide se face o spălare cu multă apă şi săpun, după care se aplică o soluţie de bicarbonat de sodiu sau apă de var. În cazul arsurilor provocate de substanţe alcaline se spală rana cu apă şi oţet sau cu zeamă de lămâie, după care urmează câteva comprese cu apă rece, schimbate până la dispariţia durerilor.

Dacă arsurile sunt produse de iod, se aplică loţiuni sau comprese cu amidon sau cu săruri de potasiu şi cataplasme cu cartofi raşi sau cenuşă vegetală înmuiată în apă rece.

În cazul unui şoc traumatic, accidentatul va primi preparate hipnotice şi va fi instalat în pat pentru repaus obligatoriu.

La arsurile grave de pe corp nu se vor sparge băşicuţele apoase, pentru a evita infecţiile posibile şi nu se aplică nici o formă de substanţe grase (creme, unguente). Cei din jur vor asigura transportul imediat la spital, iar pe traseu pacientul va consuma băuturi nealcoolizate, cea mai bună fiind apa cu sare (o linguriţă la un litru).