Remediile naturiste fluidifică secreţiile bronşice

Tratamentele fitoterapeutice asigură prevenirea bronşitelor şi evitarea complicaţiilor, prin creşterea rezistenţei organismului, inclusiv anihilarea efectelor produse de factorii declanşatori.

Bronşitele sunt afecţiuni acute sau cronice, care constau din inflamarea persistentă a bronhiilor, cu tuse şi expectoraţii, provocate de o mare diversitate de factori, îndeosebi infecţii respiratorii cu virusuri, streptococi, stafilococi, ciuperci patogene. În tratamente interne se folosesc multe specii de plante, luate separat sau în combinaţii echilibrate, în funcţie de conţinutul în principii active:

- flori de lumânărică, soc, tei, nalbă, ciuboţica-cucului, muşeţel;

- frunze de plămânărică, pătlagină, podbal, tuia, urzică, sovârv, salvie, tarhon, roiniţă;

- fructe de fenicul, anason, chimion, asmăţui, in;

- muguri de brad, pin, molid, plop negru;

- rădăcini de lemn dulce, nalbă mare, valeriană, iarbă mare, hrean, săpunariţă;

- herba de coada calului, trei-fraţi-pătaţi, talpa-gâştei, cimbru de cultură, cimbrişor, unguraş, isop, ventrilică.

Prepararea ceaiurilor se face sub formă de infuzii, decocturi sau macerate din care se consumă câte două-trei căni pe zi sau fracţionate în mai multe reprize, câte două linguri la intervale de două-trei ore. Bune rezultate dau unele tincturi, siropuri şi sucuri. Tincturile în alcool de 40 de grade, cu talpa-gâştei, tuia, podbal, obligeană, rostopască şi roua-cerului (în părţi egale) se folosesc câte 20-40 picături, de două-trei ori pe zi, între mese, timp de o lună-două pe trimestru.

Siropul din muguri de pin sau de brad se prepară din 100 g muguri zdrobiţi care se macerează 12 ore în 100 ml alcool de 70 grade; apoi se toarnă 500 ml apă clocotită, iar după 6 ore se strecoară şi se adaugă 650 g zahăr, care se dizolvă la cald. După completare cu apă până la un litru se foloseşte de către bolnavii adulţi câte trei linguri pe zi, între mese, iar la copii câte trei linguriţe pe zi.

În traheobronşitele acute sau cronice se utilizează siropul de isop (trei-cinci linguriţe pe zi), pătlagină sau balsam de Tolu, cu rol de stimulare a expectoraţiei, dezinfectant al căilor respiratorii şi antiseptic la nivelul musculaturii netede bronşice.

Sucul din frunze de pătlagină şi lucernă (câte 50 ml din fiecare) se obţine la storcător şi se amestecă cu o linguriţă de miere şi două linguriţe oţet de mere. Întreaga cantitate se consumă imediat după preparare, procedeul repetându-se de patru ori pe zi, la intervale de patru ore. După şase săptămâni se constată ameliorarea sau chiar vindecarea bronşitei.

Reţeta autorului:

- herba: cimbrişor, trei-fraţi-pătaţi, isop;

- frunze: pătlagină, podbal, urzică, salvie, tuia;

- flori: soc, tei, lumânărică, nalbă, muşeţel;

- muguri: brad, pin;

- fructe: fenicul.

Tratamentele externe constau din comprese, cataplasme, băi şi inhalaţii.

- compresele pe piept, timp de 20-60 de minute, se pun cu un prosop muiat în apă fierbinte, hrean şi oţet de mere sau cu decoct din paie de ovăz, după care se acoperă pieptul cu o flanelă uscată.

- cataplasmă cu pastă moale din făină de muştar negru, muiată în apă călduţă ţinută timp de 15 minute pe locul dureros (piept şi spate), având acţiune revulsivă şi de activare a circulaţiei sângelui. Pentru persoanele care suportă greu efectul muştarului se poate prepara un amestec din 50 g făină de muştar şi 100 g făină de in cu apă caldă (25-30 grade Celsius).

- frecţie pe piept cu un amestec din ulei de ricin (două linguri) şi terebentină (o lingură), după care se acoperă cu o pătură călduroasă.

- băi generale, de şezut, de mâini şi de picioare, cu un amestec de plante (salvie, tei, nalbă mare, fân, podbal, lavandă, mac, ceapă şi seminţe de mărar), făcute în fiecare seară şi, eventual, dimineaţa, timp de 8-10 minute.

- inhalaţiile folosesc un amestec de plante medicinale (în părţi egale): muşeţel, cimbru, cimbrişor, lavandă, mentă, rozmarin, ienupăr şi ramuri tinere de pin, cu adaos de sare. Din amestec se iau două linguri la un litru de apă fierbinte, într-un vas smălţuit cu gură mare. Aburii degajaţi prin fierbere se aspiră alternativ pe nas şi pe gură timp de 20-30 de minute, cu repetare de două ori pe zi, una obligatorie seara la culcare. În timpul inhalaţiei, capul se acoperă cu un prosop de baie. Acest amestec de plante poate fi înlocuit cu uleiuri eterice de brad, pin, molid, ienupăr, lavandă, mentă, eucalipt şi isop din amestecul de uleiuri se pun 4-6 ml în 100 ml de alcool de 90 de grade, din care se ia o linguriţă la un litru de apă fierbinte pentru inhalaţie, seara, înainte de culcare, timp de 8-10 zile consecutiv, având puternice efecte antiseptice şi antiinflamatoare.