Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Scoarţa de salcie, cel mai bun antireumatic

Scoarţa de salcie, cel mai bun antireumatic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 19 Ianuarie 2011

Vreme de veacuri şi milenii, reumatismul a măcinat generaţii după generaţii. De aceea, oamenii au apelat la zeci de plante întâlnite în natură, alegând speciile cu proprietăţi antiinflamatoare, sedative, calmante a durerilor, diuretice, depurative, antitoxice, dezinfectante, sudorifice şi antifebrile.

Pentru uz intern se recomandă infuzii sau decocturi din plante medicinale folosite separat sau în amestecuri:

- flori de salvie (cea mai eficientă), soc, arnică, trifoi roşu, lavandă, tei, muşeţel;

- frunze de mesteacăn, nuc, frasin, urzică, pelin, afin, mentă, rozmarin, coacăz negru;

- muguri de pin şi plop negru;

- herba de coada-calului, cimbrişor, păpădie, sunătoare, tarhon;

- fructe de ienupăr, cătină albă, măceş, teci de fasole;

- rădăcini de lemn dulce, ghinţură, osul iepurelui, pir, tătăneasă, ţelină, pătrunjel;

- scoarţă de salcie.

Aceste plante intră şi în componenţa unor tincturi (extracte hidroalcoolice), în raport de 10-20% cu alcool 400, a unui sirop antireumatic (din care se iau câte două linguriţe în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, timp de 6 săptămâni), precum şi câte 3 păhărele pe zi cu lichior din fructe de ienupăr şi usturoi.

Din compoziţii nu trebuie neglijată scoarţa de salcie, un foarte bun remediu antireumatic datorită conţinutului ridicat în derivaţi salicilici (salicina), din care se obţine aspirina naturală, cu efecte antifebrile, sudorifice, dezinfectante, diaforetice şi antinevralgice. De asemenea, sunt foarte eficiente florile de soc cu efecte dezintoxicante şi sudorifice, precum şi rădăcina de lemn-dulce cu proprietăţi antiinflamatoare.

Pentru uz extern se foloseşte un întreg arsenal de preparate aplicate sub formă de comprese, frecţii locale şi cataplasme, balsamuri, uleiuri, unguente şi creme.

Compresele calde şi frecţiile pe locurile dureroase se fac cu infuzii sau decocturi din:

- herba de păpădie, sulfină, urzică albă;

- rădăcină de tătăneasă, castane şi usturoi, macerate în alcool şi petrol;

- tinctură în alcool 700 cu muguri de plop negru, frunze de rozmarin, cimbrişor şi traista-ciobanului, rădăcină rasă de ţelină şi hrean, fructe de ardei roşu şi ienupăr şi scoarţă de salcie;

- uleiuri din fructe de ienupăr, flori de muşeţel, cimbrişor, măghiran;

- alifii cu gălbenele, tătăneasă, sânziene, răşină sau venin de viperă.

Toate acestea au efecte antiinflamatoare şi de activare a circulaţiei sângelui.

Cataplasmele se fac cu hrean ras sau făină de muştar negru (în amestec cu apă fierbinte, până se obţine o pastă care se introduce într-un săculeţ de pânză şi se aplică pe locul dureros). În artroze se pun cataplasme cu varză crudă sau fiartă, foi de ceapă, praz sau usturoi, flori de câmp, paie tocate de ovăz sau rădăcini proaspete de pedicuţă.

Băile generale sau locale se fac cu făină de muştar negru, decoct (3-4 litri) cu fructe de ienupăr şi castan, rădăcină de tătăneasă, scoarţă de salcie, muguri de pin, flori de câmp, lavandă şi gălbenele, frunze de frasin, herba de salvie şi rozmarin. Aceste plante, în totalitate sau parţial, se toarnă în apa de baie ţinută la temperatura de 370C în care se stă circa 20 de minute.

La durerile de coxartroze şi gonartroze se recomandă băi locale cu tulpini de tomate, frunze de coacăz negru, făină de muştar negru şi sare de Bălţăteşti.

Regimul de viaţă

Bolnavii de reumatism şi poliartroze vor evita frigul, umezeala, ceaţa şi curenţii de aer rece. Îmbrăcămintea va fi călduroasă şi comodă, potrivit sezonului, iar încălţămintea va fi din piele, cu toc normal şi bot rotund.

Se va evita obezitatea care favorizează instalarea unei invalidităţi ireversibile. Se adoptă un program zilnic de gimnastică medicală şi la domiciliu, expunerea corpului la soare (plajă) şi exerciţii fizice în aer liber, cu mişcări în limite normale de efort, evitând, pe cât posibil, repausul prelungit în pat, care duce la anchilozarea oaselor. De asemenea, se iau unele măsuri speciale, inclusiv reducerea consumului de glucide, până la normalizarea greutăţii corporale.

Pacienţii vor evita activităţile fizice intense care produc o uzură accentuată a articulaţiilor afectate. În plus, poate dăuna surmenajul intelectual, stresul şi emoţiile.