Tratamente cu ţelină

Una dintre legumele cu virtuţi tămăduitoare, specifică acestei perioade, este ţelina. Atât frunzele, cât şi rădăcinile ajung acum la maturitate şi capătă proprietăţi excepţionale. Pentru că tot mai mulţi cititori ne-au solicitat câteva recomandări legate de această legumă, vă prezentăm în continuare câteva reţete şi afecţiunile în care este recomandat consumul de ţelină.

Ţelina poate fi recomandată pentru toate persoanele, indiferent de vârstă. Frunzele se pot prelucra sub formă de suc sau macerat, având însuşiri diuretice, stimulatoare, afrodisiace, depurative, digestive şi antireumatismale.

Sucul din frunze proaspete este mult mai activ decât sucul din rădăcini. După îndepărtarea peţiolurilor, frunzele se taie mărunt, se adaugă un pahar cu apă rece, se mixează 2-3 minute, se lasă în repaus 15 minute, se strecoară şi se bea, dimineaţa pe stomacul gol şi seara, într-o cură de minim 24 zile (nu se depăşeşte cantitatea de 150-200 ml suc concentrat pe zi). Are efecte deosebite atât intern (în curăţirea sângelui, reglarea hormonală şi febră), cât şi extern (în acnee juvenilă rebelă, psoriazis, eczeme alergice, vitiligo, sclerodermie, afecţiuni oftalmice). De menţionat că timp de 1-2 ore după consumul sucului nu se ia nici un alt aliment. În plus, pe toată durata curei nu se consumă carne, alimente conservate, aditivi alimentari sintetici (E-uri) şi alcool.

Infuzia din frunze (o linguriţă la 200 ml apă clocotită); se bea înainte de mese în cazul bronşitei cronice, tuse veche, răguşeală şi astm bronşic sau după mese, în congestie hepatică, litiază renală şi reumatism.

Sucul din rădăcina rasă sau obţinut la mixer, în cantitate de 50-100 ml suc, fracţionat în 3 reprize, se consumă într-o cură de 15-20 de zile, având efecte în convalescenţă, astenie, surmenaj, nervozitate, febră, reumatism, gută, tuse, catar bronşic, obezitate, fiind un bun drenor pulmonar şi hepatic şi remineralizant. Extern, se aplică sub formă de comprese pe plăgi, ulcere, cancer de piele, afecţiuni oftalmice şi în gargare, contra ulceraţiilor din gură.

Sucul din rădăcini este un excelent depurativ, cu rol în eliminarea toxinelor din corp la persoanele care lucrează într-un mediu poluat, la cei care consumă multă carne, aditivi alimentari sintetici, tutun şi medicamente de sinteză (se iau 10-15 linguri pe zi, în cure de 2-3 săptămâni).

Se recomandă ca sucul de rădăcină să se administreze diluat cu suc de morcov (o parte ţelină şi trei părţi morcov), obţinând o băutură cu gust plăcut, uşor asimilabilă şi cu efect terapeutic sporit.

Decoct din rizomi şi rădăcini rase (30 g fierte în 1 litru apă timp de 10-15 minute) se bea câte o ceaşcă înainte de mese, având efect stimulator general, nervos, cu acţiuni în tuse rebelă, răguşeală, stări febrile, afecţiuni cardiace, retenţie urinară, litiază renală, digestie lentă, balonări, obezitate, reumatism şi gută.

Tinctură din rădăcini rase în alcool 400; se macerează timp de 10-12 zile, se strecoară şi se iau câte 15-20 de picături în apă, cu 30 de minute înainte de mese.

Siropul din rădăcini de ţelină, în amestec cu rădăcini de la alte specii (pătrunjel, sparanghel, fenicul şi ilex), luate în proporţii egale (câte 125 g), se infuzează în 2,5 litri apă clocotită, timp de 10 minute; se adaugă 3.750 g sirop de zahăr, după care se fierbe până la consistenţa siropului; se consumă câte 3-5 linguri pe zi, având rol diuretic în albuminurie cronică, litiază renală şi febră intermitentă sau ca gargarism în ulceraţii ale gurii şi gâtului.