Tratamente naturiste pentru afecţiunile vezicii biliare

Vezica biliară este o anexă a ficatului ce îndeplineşte un mare rol fiziologic, asigurând tranziţia sucului biliar (bila, fierea), care este secretat, în flux continuu, de anumite celule specializate din ficat. Aceasta prezintă boli la fel de agravante şi de dureroase ca şi ficatul, cuprinzând o gamă foarte largă de afecţiuni, printre care şi cele pe care le prezentăm astăzi: angiocolita, calculoza biliară şi dischinezia biliară.

Angiocolitele sunt inflamaţii acute ale căilor biliare din interiorul şi din afara ficatului, cauzate de unele toxiinfecţii alimentare cu colibacili, enterococi, stafilococi, salmonele şi germeni anaerobi.

Simptomele angiocolitei constau în: hepatomegalie (ficat mărit, moale şi sensibil la apăsare), greaţă, vărsături, diaree, anorexie, febră cu oscilaţii mari până la 400C, frisoane prelungite şi intense, tahicardie, splenomegalie, stare generală alterată, cu somnolenţă şi posibile hemoragii interne.

Tratamentul fitoterapeutic se face cu infuzii din frunze de frasin, decocturi din rădăcini de cicoare şi scoarţă de cruşin.

În faza acută se recomandă o dietă absolut hidrică cu supe de zarzavat strecurat, compoturi, sucuri de fructe, oranjade şi apă potabilă. Treptat, se continuă cu lapte amestecat cu ceai, piure de legume, fructe coapte şi rase, cartofi fierţi, biscuiţi şi pâine prăjită. Este absolut obligatoriu repausul la pat în timpul crizelor şi aplicarea unei pungi cu gheaţă în zona ficatului şi a vezicii biliare. Pe abdomenul superior se aplică parafină caldă.

Simptomele şi tratamentul calculozei biliare

Calculoza biliară este o afecţiune care constă din depunerea, zilnică, a circa 500 ml fiere, bogată în colesterol, bilirubină (pigmenţi cristalini) şi săruri biliare (carbonaţi şi fosfaţi de calciu) în vezica şi canalele biliare. Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales noaptea, dând colică biliară, însoţită de crampe, vărsături bilioase de culoare verde-închis, transpiraţii reci şi febră. Urina devine închisă la culoare datorită unor pigmenţi şi săruri biliare. În paralel, persistă un prurit generalizat, cu mâncărimi pe tot corpul.

Sunt utilizate speciile de plante care au proprietatea de a diminua ritmul de formare şi depunere a calculilor (pietrelor) sau de a contribui la dizolvarea şi eliminarea lor. În faza acută se va începe cu plante antispastice, calmante ale durerilor, iar apoi, imediat după ce durerile au încetat, se recomandă tratamentul cu:

- infuzii calde din coada şoricelului, albăstrele, lavandă, rostopască, sunătoare, porumb (mătase), păpădie, mentă, urzică vie, ventrilică, măceş (fructe), turiţă mare, asmăţui;

- decocturi din rădăcini (de brusture, valeriană, lemn-dulce, frăsinel, pătrunjel), herba (de coada calului), frunze (de anghinare) şi fructe (de păpălău);

- decoct din amestec cu scoarţă de dracilă (50 g), mătase de porumb (50 g), frunze de anghinare (30 g), herba de sunătoare (30 g), trei-fraţi-pătaţi (20 g) şi rostopască (10 g), rădăcini de păpădie (30 g) şi brusture (20 g); din amestec se iau 10 g la 250 ml apă rece care se fierbe 5-10 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 20-30 minute înainte de mesele principale. Când calculii s-au redus în volum la circa 5 mm în diametru, se adaugă la reţetă herba de turiţă mare şi se continuă tratamentul încă 1-2 luni, până la eliminarea totală a pietrelor şi a nisipului;

- macerat, timp de 8 zile, în vin alb cu hrean, pedicuţă, iederă, verbină, seminţe de fenicul şi scoarţă de tei, din care se beau 3-4 păhărele mici pe zi;

- ulei de sunătoare (câte 20 picături de 3 ori pe zi în apă sau ceai);

- pulbere din rădăcini de pătrunjel de câmp (câte un vârf de cuţit de 3 ori pe zi, înainte de mese);

În tratamente externe sunt indicate:

- decoct cu amestec din paie de ovăz, coada calului şi flori de fân, turnate în cada de baie, unde bolnavul stă în apa caldă la 37-380C, timp de 15-20 minute, cu repetare zilnică pe o perioadă de 3 săptămâni;

- băi de mâini şi picioare cu decoct cald din pir, cicoare, mac roşu şi păpădie, ţinute câte 8 minute, dimineaţa şi seara.

Tratament cu ulei de măsline

Bolnavii cu calculi biliari vor ţine un regim strict timp de câţiva ani pentru a evita tendinţa de formare a noi pietre sau nisip. Se vor evita mesele copioase, încărcate cu cărnuri şi grăsimi. Sunt indicate crudităţi şi sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (1-2 cepe pe zi, usturoi, salată verde, morcov, ţelină, tomate, pătrunjel, mărar, leuştean, conopidă, sfeclă roşie, hrean, dovlecei).

Bune rezultate dă cura de 6 săptămâni cu suc combinat din morcovi, castraveţi, ridichi şi sfeclă roşie, în părţi egale, din care se bea câte un păhărel (100 ml) de 3 ori pe zi, având acţiune directă în dizolvarea pietrelor din vezică. Sunt admise şi alte alimente: lapte acru amestecat cu tărâţe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caş, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griş sau tăiţei, borşuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vită şi pui, peşte slab, untdelemn (neprăjit), paste făinoase, pâine albă, uscată sau prăjită.

Se mai recomandă o cură de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cireşe, vişine, piersice, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeură, struguri, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulceţuri, toate cu rol decisiv în drenarea vezicii.

Mulţi bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de măsline sau floarea-soarelui (250 ml) în amestec cu suc de lămâie (250 ml stors de la circa 6 lămâi). Tratamentul începe seara, la ora 20:00, când se bea un păhărel cu 50 ml ulei şi un păhărel cu 50 ml suc de lămâie, cu repetare de 4 ori la intervale de 15 minute. După fiecare ingerare de ulei şi lămâie, pacientul va sta culcat pe partea dreaptă şi va ţine o pernă electrică încălzită pe zona ficatului. La culcare se va dormi pe spate până dimineaţă.

Alimentele interzise care favorizează formarea calculilor sunt: carnea de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras, grăsimi animale, slănină, cârnaţi, afumături, şuncă, tocături, sardele, sosuri cu rântaşi şi prăjeli, ouă tari sau prăjite, unt, smântână, frişcă, maioneză, pâine neagră şi proaspătă, ciuperci, legume bogate în celuloză grosieră (fasole boabe, varză, praz, mazăre), nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolată, condimente iuţi, tutun, băuturi alcoolice şi alimente prea reci (îngheţate, siropuri, bere).

În timpul crizelor se recomandă :

- aşezarea bolnavului la orizontală cu capul ceva mai jos;

- baie generală cu apă caldă sau duş cald, dirijat spre regiunea ficatului;

- comprese calde cu apă simplă sau alcoolizată aplicate local.

Plante recomandate în tratamentul dischineziei biliare

Dischinezia biliară constă din dereglarea funcţională a mecanismului de eliminare a bilei, prin reducerea capacităţii vezicii de a asigura circulaţia fierii prin canalul coledoc spre duoden. Declanşarea bolii este cauzată de unele tulburări digestive complexe, a unor procese inflamatorii abdominale (apendicită, anexită, sarcină, menopauză) sau a unor stări nevrotice declanşate în urma unor discuţii tensionate, în timpul mesei sau imediat după masă.

Tratamentul fitoterapeutic este foarte diversificat prin numărul mare de plante cu efecte terapeutice şi ameliorative, având acţiuni sedative, antispastice, carminative, coleretice şi stomahice. Se administrează specii separate sau în amestecuri, sub formă de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, băi generale şi locale.

Infuzii din:

- flori de arnică, gălbenele, coada şoricelului, lavandă, tei, lemnul Domnului;

- frunze de anghinare, mentă, roiniţă, salvie;

- herba de cimbru, rostopască, sunătoare, ţintaură, turiţă mare, coada racului, unguraş, volbură;

- fructe de coriandru şi măceş;

- rădăcini de păpădie.

Decoct din:

- herba de vinariţă;

- rădăcini de cicoare, iarbă mare, pir, săpunariţă.

Consumaţi produse lactate şi multe legume verzi

Se recomandă o hrană dietetică, repartizată în 4-5 mese mici pe zi, complete cantitativ şi calitativ. Alimentele permise cuprind, mai întâi, produse lactate (iaurt, lapte bătut, lapte smântânit, brânzeturi nefermentate, brânză de vaci, lapte cu cafea de cicoare), legume verzi (fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salată verde, vinete, tomate). Se mai poate consuma carne fiartă de pasăre, viţel, peşte slab. Dintre făinoase sunt admise griş, orez, macaroane, fidea, tăiţei, arpacaş, fulgi de ovăz, biscuiţi.

Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeură), apoi compoturi, dulceţuri, marmelade, miere de albine, gelatine, oranjade.

Se impune odihnă la pat, timp de o oră după mese, iar în cursul zilei, plimbări în aer liber, gimnastică uşoară şi evitarea sedentarismului.