Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Tratamente naturiste recomandate bolnavilor de ascită

Tratamente naturiste recomandate bolnavilor de ascită

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 09 Feb, 2014

Cunoscută sub denumirea de „ciroză umedă“, ascita este o fază avansată a cirozei hepatice, caracterizată prin acumularea, în cavitatea peritoneală, a unei cantităţi foarte mari de lichid (până la 10-20 litri). Experienţa a arătat că afecţiunea răspunde foarte bine la unele tratamente fitoterapeutice.

Tratamentele ascitei urmăresc rezolvarea cauzelor care au declanşat formarea lichidului în abdomen. Ţinând seamă de gravitatea bolii, experienţele multiseculare ale diferitelor popoare au constatat că această afecţiune răspunde foarte bine la unele tratamente fitoterapeutice.

Sunt recomandate infuzii sau decocturi cu următoarele plante:

- cicoare cu rol de stimulare a funcţiilor celulelor lezate;

- pufuliţă şi zburătoare, care grăbesc vindecarea cirozelor;

- anghinare şi sulfină cu efecte de regenerare a celulelor sclerozate, diminuarea grăsimilor şi stimularea funcţiilor antitoxice ale ficatului, cu eliminarea toxinelor;

- armurariu cu efecte hepatoprotectoare faţă de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice) şi de vindecare a sechelelor rămase după ciroză;

- sunătoare cu efecte antiinflamatoare în hepatomegalie şi în ameliorarea durerilor hepatice şi intestinale;

- cimişir - arbust cu proprietatea de a bloca evoluţia ţesuturilor bolnave de ciroză şi de cancer hepatic;

- gălbenele cu proprietăţi antibacteriene şi antitoxice;

- păpădia - consumată într-o cură de 2-3 săptămâni, câte 6-8 tije, cu efecte în curăţirea sângelui de toxine.

Principalele forme de administrare sunt:

- infuzie din frunze proaspete de urzică vie, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele, rădăcină mărunţită de osul iepurelui şi obligeană, herba de sânziene galbene sau splinuţă şi mătase de porumb în amestec cu cozi de cireşe şi teci de fasole (efect diuretic).

- decoct din scoarţă de la rădăcini de dud alb, care se macerează 12 ore în apă rece. Se fierbe până scade lichidul la aproape jumătate din cantitate şi se bea, într-o cură de 3 săptămâni. Efectul se îmbunătăţeşte dacă se respectă o cură de 2-3 luni cu amestecul din rădăcini de dud alb şi dud negru, rădăcini de leuştean, troscot şi pir, herba de cicoare, pelin, urzică şi pătlagină.

- alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă şi arpagic, rădăcini de pătrunjel amestecat cu fructe de chimion şi ienupăr, rădăcini de urzică, herba de coada calului, scoarţă de mesteacăn, cu adaos de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi şi seminţe măcinate de morcov.

- decoctul din teci de fasole verde sau uscată are efecte diuretice în eliminarea excesului de apă din ţesuturi.

La persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean ras, amestecat cu miere polifloră, din care se ia câte o linguriţă de două-trei ori pe zi.

Pulberea din frunze de pelin uscate şi mărunţite, din care se ia cu miere câte o linguriţă de trei ori pe zi, înainte de mese, timp de 7 zile consecutiv. Ulterior se dublează doza consumată, având rol de a elimina lichidul acumulat în abdomen. După o pauză de trei săptămâni se reia tratamentul.

Majoritatea plantelor medicinale se pretează la prepararea tincturilor, care vor avea efectul dorit, fără să încarce organismul cu lichide.

Tinctura dintr-un kilogram de ceapă roşie tocată mărunt, care se macerează timp de 10 zile în cinci litri ţuică; se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, câte două linguri, după care se stă culcat pe partea dreaptă, timp de 30 de minute. Ulterior se serveşte masa de dimineaţă, având efect de regenerare a celulelor hepatice lezate.

Tinctura de coada calului în alcool 38-400 se macerează 14 zile la soare şi se iau câte 40-50 de picături, de două-trei ori pe zi, în ceai sau apă, cu rol de eliminare a apei din ţesuturi.

Pentru uz extern, în ascita abdominală se aplică frecvent cataplasme fierbinţi din cartofi fierţi, transformaţi în pastă, sau cataplasme cu ceapă tăiată pusă de două ori pe zi, cu efecte de stimulare a eliminării urinei din corp.

Aceleaşi efecte se obţin cu băi din scoarţă de rădăcină de dud (alb sau negru), preparate din trei-patru pumni la cinci litri de apă, care se fierb până scade la jumătate, se strecoară în cada de baie, unde se stă 30 de minute. Utile sunt şi băile cu rădăcini de pir.