Tratamentele naturiste combat cu succes crizele astmatice

Multe persoane, indiferent de vârstă, îndeosebi copiii şi bărbaţii de peste 65 de ani, acuză o stare patologică gravă, cu inflamaţii ale căilor respiratorii şi crize spontane care determină dificultăţi în inspirarea şi evacuarea aerului din plămâni (dispnee). Pacientul simte o apăsare violentă la nivelul pieptului, are nevoie de mai mult aer proaspăt, oxigenat şi, adesea, intră într-o stare de anxietate, cu panică la ideea morţii imediate prin asfixiere, boală care nu este altceva decât astmul bronşic.

Statisticile arată că, pe plan mondial, 7-10% dintre copii suferă de astm, mai frecvent în ţările dezvoltate (Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie), fapt care duce la ideea că boala a devenit o problemă majoră de sănătate în întreaga lume.

Accesele reversibile de sufocare, cu senzaţia lipsei de aer, pe o durată de la câteva minute până la câteva ore, sunt cauzate de o îngustare treptată a bronhiilor şi bronhiolelor, având ca efect declanşarea unei tuse cu expectoraţie, hipersecreţie, edeme şi spasme ale musculaturii netede din bronhiole. Inspiraţia este lentă şi dificilă, chiar dacă se face cu gura deschisă, iar expiraţia este mai greoaie, prelungită şi şuierătoare.

Principalii factori declanşatori ai astmului bronşic sunt: condiţiile agresive de climă (frig, ceaţă, vânt), unii agenţi alergici (polenul de crin şi de zambile, praful de casă, mucegaiuri, fulgi, pene, peri de animale, insecte, fibre de bumbac şi de lână, pulberi). Nu sunt de neglijat gazele de eşapament, pesticidele, detergenţii, parfumurile, substanţele chimice înecăcioase, fumul de ţigară şi unele medicamente de sinteză chimică, inclusiv peniciline, care pot duce la un atac astmatic violent.

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism.

Pentru uz intern, se prepară separat:

- infuzii din flori (de muşeţel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roşu, coada-şoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, pătlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru şi alun), herbă (de cimbrişor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraş, talpa-gâştei, sovârf, ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, scai-vânăt) şi fructe (de anason şi de fenicul) din care se beau câte 2-3 căni pe zi pentru efecte antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare şi calmante;

- decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă-mare), din 3-4 linguri care se fierb în 250 ml apă şi se beau câte 3-4 linguri pe zi;

- decoct din fructe de fenicul (două linguri fierte în 250 ml lapte), cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice;

- decoct din usturoi (25 g fierte în 200 ml apă timp de 15 minute), din care se bea o cană pe zi;

- decoct din seminţe de in (125 g fierte în 400 ml apă); se adaugă zeama de la 3 lămâi şi 400 g miere, se lasă la macerat 2-3 zile şi se consumă câte o linguriţă înainte de mese;

- macerat în alcool 400 din nalbă-mare, săpunariţă, cimbrişor, cimbru, podbal, talpa-gâştei, unguraş şi usturoi (se consumă câte 20-50 de picături de 3 ori pe zi, între mese, timp de 2 luni pe trimestru;

- tinctură din rădăcină de valeriană sau angelică (20 g în 100 ml alcool 400, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 picături de 2-3 ori pe zi);

- vin de sunătoare, hamei şi hrean ras (30 g amestec, macerat într-un litru vin alb, timp de 10 zile); se beau 3 linguri pe zi.

- sirop din frunze de nuc şi bulbi de ceapă roşie.

Reţeta autorului: frunze (de podbal, pătlagină, salvie), flori (de coada-şoricelului, păducel), herbă (de isop, cimbrişor, talpa-gâştei) şi fructe (de fenicul şi de in). Se prepară un decoct (o lingură la 250 ml apă, se fierbe 2-3 minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, într-o cură de durată).

Inhalaţii şi cataplasme, pentru tratament extern

- inhalaţie, înainte de culcare, cu infuzie de muşeţel (două linguri cu flori la 250 ml apă), cu amestec din flori de tei şi coada-şoricelului şi seminţe de mărar sau cu uleiuri eterice de isop, salvie, brad, pin, molid (5 picături turnate în 250 ml apă clocotită);

- fumigaţii cu frunze de ciumăfaie, care se ard pe o tablă curată, deasupra unui reşou;

- comprese cu oţet şi apă fierbinte, aplicate seara, la culcare;

- cataplasme calde pe piept cu făină de muştar sau de in şi pe spate cu terci din ridichi negre rase, plămânărică, pătlagină, coada-calului, gălbenele, nalbă şi tătăneasă (aplicate seara, înainte de culcare);

- cataplasme cu frunze proaspete de varză, aplicate pe piept sau pe spate, în 3-4 straturi, care se lasă minimum 4 ore, seara sau noaptea;

- băi calde la mâini (dimineaţa) şi la picioare (seara), câte 15-20 de minute, timp de 8 zile consecutiv, folosind decoct de muştar (5 minute) sau extract de cimbru, rotungioară, pătrunjel, lavandă, usturoi şi petale de mac roşu. După băi se fac masaje pe piept cu ulei de ricin, ulei de terebentină sau unguente de gălbenele, tătăneasă şi răşină de conifere.

Reţete cu miere de albine

- mielită din miere de albine, hrean ras şi zeamă de lămâie, din care se ia câte o linguriţă de 2-3 ori pe zi, urmată la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul;

- mielită din muguri de conifere, rădăcini de tătăneasă şi iarbă-mare (proaspătă şi dată pe răzătoare), macerată, în cantităţi egale, cu miere de albine şi consumată, câte o linguriţă de 3 ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese;

- miere de albine din flori de câmp, de munte sau de tei, folosită sub formă de inhalaţii timp de 10 minute seara, la culcare, având efecte expectorante, antiinflamatoare, antimicrobiene şi calmante;

- sirop expectorant din miere de albine, din care se consumă câte 3-4 linguri pe zi la adulţi şi 3 linguriţe la copii;

- sirop de propolis (300 g), din care se iau 3 linguri pe zi, cu o oră înainte de mese;

- lăptişor de matcă (50-100 mg pe zi), ţinut sub limbă, într-o cură de 20-30 de zile consecutiv.

Regimul alimentar

Va consta dintr-un supliment de crudităţi, legume proaspete bogate în vitamine, acizi organici şi săruri minerale (morcov, ţelină, spanac, hrean ras, salată, pătrunjel, varză albă şi roşie, cimbru, ceapă fiartă în lapte, usturoi, ridichi albe, roşii şi negre). Este foarte util sucul de legume (300 g morcov, 150 g ţelină, 150 g ridichi, 150 g hrean, o lămâie), din care se consumă câte 20-50 g pe zi. Nu trebuie neglijată ridichea (îndeosebi cea neagră), bogată în vitamine (A, B, C, P) şi în săruri minerale (K, I, Mg, S), cu proprietăţi depurative, antitoxice, energizante şi stimulatoare pentru activitatea vezicii biliare, a stomacului şi intestinelor.

Zilnic se vor consuma 50-100 g ridichi proaspete, tăiate în felii sau rase, macerate timp de 24 de ore în zahăr sau miere de albine; din siropul rezultat se iau câte 4-6 linguri pe zi, până la vindecarea astmului bronşic, a bronşitei şi tusei.

Se mai recomandă lapte acru, iaurt, brânză albă, cartofi, pâine integrală, grâu încolţit, fructe proaspete (mere, struguri, afine), cură cu boabe de ienupăr sau aloe. În perioadele de criză se indică a se lua, zilnic, câte 3 linguri cu ulei de măsline sau de porumb.

Între mese se vor bea ceaiuri de muşeţel, podbal sau coada-calului.

Se evită carnea de vită şi de porc, albuşul de ou, conservele de carne sau de peşte, crustaceele, căpşunile, ciocolata, aditivii alimentari (conservanţi, aromatizanţi, modificatori de gust etc).

Regimul de viaţă

În tratamentul naturist se recomandă ca bolnavul să locuiască într-o încăpere bine aeristă şi încălzită, cu aerul umidificat prin întinderea, pe calorifer sau scaune, a două prosoape umezite cu apă.

Bolnavii vor face zilnic o cură de aer, cu plimbări lente, evitând zonele poluate atmosferic. Dimineaţa şi seara vor face exerciţii de respiraţie controlată, timp de 3-5 minute. Pentru a mări rezistenţa organismului, în cursul zilei se vor face băi de soare, exerciţii fizice şi sporturi mai uşoare (volei, înot, baschet). La nevoie se va ţine la nas o batistă impregnată cu esenţă de lavandă.

Seara, la culcare, sunt indicate băi calde (390C, timp de 10-15 minute), generale sau pentru mâini şi picioare. De asemenea, sunt eficiente compresele calde cu apă şi oţet, ţinute timp de 30 de minute pe piept, urmate de masaje în lungul coloanei vertebrale, începând de la ceafă până în zona lombară.

Pentru a elimina factorii favorizanţi ai astmului bronşic agravat, se vor îndepărta din locuinţă covoarele, pernele de puf şi animalele de casă (pisici, câini).

Tratamentele balneoclimaterice

Sunt recomandate staţiunile situate la altitudini sub 1.000 m, unde se vor face inhalaţii cu apele minerale de la Slănic-Moldova, Vatra Dornei şi apele sulfuroase, slab mineralizate, de la Olăneşti, Călimăneşti şi Govora. Eficientă este şi cura salină de la Praid, Tg. Ocna şi Slănic-Moldova, precum şi cura de odihnă de la Predeal, Poiana Braşov, Păltiniş, Lacul Sărat, Semenic, Eforie, Mangalia şi Neptun.