Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Aurel Petrescu, deschizătorul de drumuri animate

Aurel Petrescu, deschizătorul de drumuri animate

Un articol de: Dan Cârlea - 02 Aprilie 2016

Pionierul filmelor de animaţie al României este regizorul şi operatorul Aurel Petrescu (1897‑1948), cel care, influenţat de lucrările din domeniul animaţiei americane şi franceze, a realizat în anul 1920 primul film de gen, „Păcală în lună”. El a muncit în stilul clasic, cu desene pe cartoane decupate, activitatea sa fiind una importantă, însă din nefericire aproape în totalitate pierdută. Se crede că în total acest deschizător de drumuri în animaţia românească a realizat 70 de pelicule, unele dintre ele – „Bărbatul de la Adam până azi” şi „Femeia, de la Eva până în zilele noastre” (1927) inspirând munca de mai târziu a lui Ion Popescu‑Gopo, care a creat filmul „Scurta istorie”, în 1957.

Primul filmuleţ apărut în aprilie 1920, difuzat la Cinematograful militar din Bucureşti şi prezentat de către autorul său drept „comedie bufă de desene animate” a avut succes, Aurel Petrescu ducând mai departe poveştile cu personajul Păcală, prin „Păcală amorezat” (1925), „Păcală şi Tândală la Bucureşti” (1926).

Din fericire pentru noi, Petrescu a fost prevăzător şi, într‑un mod de parcă ar fi ştiut că peliculele se vor pierde, a creat un album cu 240 de fotograme din filmele sale, acestea fiind baza pentru concluzia cercetătorilor cum că activitatea s‑a a cuprins realizarea a 70 de filmuleţe. Aurel Petrescu a continuat lucrul şi după apariţia sonorului, a făcut şi reclame pentru companii, ba chiar a încercat să obţină fonduri din surse oficiale pentru filmele după basemele lui Ion Creangă. El a realizat „Punguţa cu doi bani” şi „Capra cu trei iezi”, dar până la noi au ajuns doar fragmente cu capra, iezii şi prispa casei.

Aurel Petrescu a murit tânăr, la doar 51 de ani, şi cine ştie câte ar fi putut face dacă ar fi avut mai mult timp. Din munca sa ca regizor reţinem titluri precum: Păcală în Lună (1920), D‑ale zilei I (1923), D‑ale zilei II (1923), Păcală amorezat (1925), D‑ale zilei III: Politică‑Modă‑Finanţe‑Import‑Export (1926), Dinu şi Rodica (1926) – nedifuzat, Motanul în lună (1926), Păcală şi Tândală la Bucureşti (1926), D‑ale zilei IV (1927), Proverbe ilustrate (1927), Capete, figuri politice (1927), Bărbatul de la Adam până astăzi (1927), Femeia de la Eva până în zilele noastre (1927), România pitorească (1928), Punguţa cu doi bani (1931) - în stadiul de proiect, Capra cu trei iezi (1947) – neterminat, iar ca operator în filmografie a făcut Dinu şi Rodica (1926), Ginere fără voie (1926), Iadeş (1926), Păcală şi Tândală la Bucureşti (1926), Jandarmii (1928).