Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Cea mai cunoscută fotografie a Pământului

Cea mai cunoscută fotografie a Pământului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 16 Ianuarie 2016

Vreme de mii de ani, oamenii s-au întrebat cum arată Pământul. Unii credeau că el stă pe spinările unor elefanţi sau broaşte ţestoase uriaşe, alţii că pluteşte pe un ocean nesfârşit, fiind întins ca o tavă. Ideea că Pământul este rotund a venit târziu, raportat la vârsta civilizaţiei umane, primele observaţii cu privire la dispariţia vizuală a vârfurilor catargelor corăbiilor care se îndepărtau duceau, logic, la ideea unei coborâri a navei, deci a rotunjimii planetei. Însă, indiferent de concepţie, imaginea reală a Planetei Albastre a putut fi admirată şi cunoscută de întreaga omenire graţie unei fotografii, astăzi celebre, făcută de misiunea americană Apollo 17 la data de 7 decembrie 1972.

Această imagine emoţionantă, în care pământul pare o Mărgică Albastră – The Blue Marble - (cum se şi numeşte fotografia respectivă), este simbol al campaniilor pentru protejarea ecosistemului, căci de acolo, de sus, oamenii şi construcţiile lor nu prea se văd, ci doar oceanele, calotele de gheaţă de la poli, norii, uscatul cu nuanţele lui infinite. Astronauţii acestei misiuni – desfăşurată în cea de-a unsprezecea navă spaţială lansată de SUA –, comandantul Eugene Cernan, pilotul capsulei spaţiale Ron Evans şi Harrison „Jack“ Schmitt ca pilot al vehiculului selenar, au avut şansa rară chiar şi printre cei care au zburat în spaţiu de a vedea planeta complet luminată, ei având Soarele în spate, iar fotografia „mărgelei albastre” a făcut rapid înconjurul lumii.

Programul Apollo a însemnat o serie de zboruri spaţiale cu echipaj uman făcute de NASA folosind astronava Apollo şi racheta purtătoare Saturn. Programul s-a desfăşurat timp de 10 ani, între 1960 şi 1970, obiectivul principal fiind aselenizarea. Obiectivul a fost atins de misiunea Apollo 11, când Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au ajuns la satelitul natural al Pământului, pe 20 iulie 1969, ei reuşind şi să se întoarcă cu bine acasă, dar nu înainte ca Neil Armstrong să spună, de pe suprafaţa deşertică şi plină de cratere a Lunii, celebrele cuvinte: „Este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.