Cetatea din Făgăraş, printre cele mai frumoase castele din lume

Cetatea din Făgăraş este considerată al doilea cel mai frumos castel din lume, fiind devansată de Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor şi prezentat de publicaţia „Huffington Post“.

„Cetatea Făgăraş reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est. În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului“, potrivit publicaţiei citate, fiind a doua din lume într-un top zece al celor mai frumoase castele.

Aşezată lângă munţii ce despărţeau Ardealul de Muntenia, Cetatea Făgăraşului a fost preţuită şi de voievozii Ţării Româneşti, dar şi de principii transilvăneni, ea cunoscând suzeranitatea regatului ungar, dar şi pe cea a sultanilor otomani. Spre sfârşitul secolului al XIV-lea, Mircea cel Bătrân se intitula şi domn al Ţării Făgăraşului până la Olt. Cetatea este legată apoi de ascensiunea politică a lui Ştefan Mailat, nobil făgărăşean care ajunge voievod al Transilvaniei. În anul 1599, Mihai Viteazul dăruieşte cetatea Doamnei Stanca, soţia sa. Ceva mai târziu, în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgăraşului devine reşedinţa principilor Transilvaniei şi găzduieşte de câteva ori chiar adunările dietei principatului. După anul 1696, cetatea devine proprietate a Coroanei Habsburgice, menţionează Agerpres.

La sfârşitul secolului al XIV-lea începe construirea fortificaţiei din piatră

Cetatea a fost zidită pe locul unei fortificaţii de lemn, ridicată în secolul al XII-lea, întărită cu un şanţ şi un val de pământ. Un incendiu năprasnic distruge această primă cetate, după care, la sfârşitul secolului al XIV-lea, începe construirea fortificaţiei din piatră şi cărămidă, un patrulater cu turnuri la colţuri, un avanpost în partea de răsărit.

Între anii 1520 şi 1541, Ştefan Mailat întăreşte cetatea, dublând zidul de incintă în care include barbacana porţii, fortificaţie ce întărea intrarea. El ridică încă un etaj peste latura sudică, iar această zonă a construcţiei va fi cunoscută apoi drept casele lui Mailat. Scopul lui Ştefan Mailat era să desprindă Transilvania de Regatul Ungar, chiar dacă, în jocul său politic, nevoit să apeleze la arbitrajul sultanului, regele maghiar devine vasalul Imperiului otoman. În anul 1534, Ştefan Mailat a ajuns voievod al Ardealului, dar nu a izbândit mai departe cu planul său şi a murit întemniţat la Istanbul.

În această perioadă, Cetatea Făgăraşului dobândise deja renumele unei cetăţi greu de cucerit.

În secolul al XVII-lea, suportă noi lucrări de întărire a fortificaţiilor şi amenajări interioare potrivite noului statut de reşedinţă a principilor transilvăneni. Gabriel Bethlen (1613-1629) şi Gheorghe Rackozi I (1631-1648) îşi leagă numele de această etapă. Turnurile devin bastioane puternice, zidurile nordice şi cele sudice sunt dublate prin interior, iar în spaţiul dintre cele două rânduri de zidărie se pune pământ. Se construieşte un corp de gardă şi şanţul de apărare este extins şi umplut cu apă din Olt.

30.000 de turişti anual

Domeniul cetăţii cuprindea 50 de sate, iar despre forţa şi importanţa pe care a dobândit-o Făgăraşul pe parcursul Evului Mediu, cetatea vorbeşte şi în prezent, susţin istoricii.

Aflată în mijlocul municipiului Făgăraş, cetatea a fost vizitată anul trecut de 30.000 de turişti din ţară şi din străinătate. În prezent, în Cetatea Făgăraşului se fac lucrări de restaurare la Corpul de Gardă, partea sudică, iar această zonă nu poate fi vizitată. „Turiştii care ajung începând de săptămâna viitoare la Cetatea Făgăraş pot vizita etajul unu şi 24 de încăperi de la acest etaj, două din cele patru bastioane, toate cele cinci turnuri, curţile interioare şi exterioare, Crama Cetăţii, unde se află o expoziţie de pictură intitulată «Făgăraşul în documente şi imagini»“, a declarat directoarea Cetăţii Făgăraşului, Elena Băjenar.

Turiştii care vizitează acest obiectiv au la dispoziţie ghiduri şi audio-ghiduri în cinci limbi, română, engleză, franceză, germană şi maghiară. Pe şanţul de apărare din jurul Cetăţii Făgăraşului pot fi admirate 11 lebede, dar şi raţe sălbatice. Programul de vizitare al Cetăţii Făgăraşului este de marţi până vineri între orele 8:00 şi 18:00, iar sâmbătă şi duminică între orele 9:00 şi 17:00. Biletul de intrare costă 15 lei pentru adulţi şi 7 lei pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari. Lunea, obiectivul turistic este închis.