Cincinat Pavelescu, epigramistul cu acid proaspăt şi azi

Epigramistul şi poetul român Cincinat Pavelescu s-a născut în 1872. A studiat la Liceul „Sfântul Sava“ din Bucureşti, apoi la Facultatea de Drept. Pasiunea pentru scris l-a adus în atenţia revistei „Literatorul“, înfiinţată de Alexandru Macedonski, care a apărut cu intermitenţe între anii 1880-1919. Pavelescu a citit şi la cenaclul revistei „Literatorul“, care se organiza chiar la Macedonski acasă. Timp de patru ani, între 1931 şi 1935, Cincinat Pavelescu a condus publicaţia „Braşovul literar şi artistic“. A murit la 30 noiembrie 1934, la Braşov. Spirit tăios, de epigramist, Cincinat Pavelelscu obişnuia să se dueleze cu confraţii de litere, dar scria lucruri usturătoare şi altora care au greşit în vreun fel sau altul. Iată ce îi scrie unui poet care publicase un volum de poezii: „Da, bardule, creează-ţi visuri;/ Tu eşti poet ajuns acum,/ Căci cititorii varsă lacrimi/ Pentru cinci lei daţi pe volum“ (Visuri şi lacrimi). Sau: „Şi fiindcă-mi place numai versul,/ Arareori citesc jurnale/ Dar când nu vreau să-mi vină somnul,/ Atuncea cumpăr Universul,/ Fiindcă într-însul scrie domnul/ Caragiale!“ (Lui Caragiale). Şi pentru un ministru: „Ministre, ţi-am scris o scrisoare/ Şi nu ştiu, severa-ţi tăcere/ E probă că eşti o putere,/ Sau spune că eşti o putoare!“ (Unui ministru). „De când s-a cocoţat la Curte,/ Nici cu prăjina nu-l ajungi!/ Are picioarele cam scurte,/ Dar îi sunt mâinile prea lungi“ (Unui fost coleg).