Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Timp liber Cine a fost Maria de Mangop

Cine a fost Maria de Mangop

Data: 12 Sep, 2014

Maria de Mangop a fost cea de-a doua soţie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, descendentă din familia Paleologilor - pe linia directă a întemeietorului principatului bizantin al Crimeii (aproximativ anul 1362), Demetrios Paleologos Gavras. Anul naşterii ei nu se cunoaşte, însă a murit în anul 1477, fiind îngropată în ctitoria soţului ei, Mănăstirea Putna.

Căsătoria lor a avut loc în septembrie 1472 şi Maria de Mangop i-a dăruit domnitorului Moldovei doi fii - Iliaş (1473-1473) şi Bogdan (1473-1479).

Numele ei complet era Maria Asanina Paleologhina, pe scurt Maria Paleologu sau Maria de Mangop, după numele turco-tătar al cetăţii Doros, care era capitala principatului bizantin al Crimeii.

La Mănăstirea Putna, pe lespedea de marmură a mormântului Mariei de Mangop scrie în limba slavonă: „În anul 6985 (1477), luna decembrie 19, a răposat binecredincioasa roabă a lui Dumnezeu Maria, doamna binecredinciosului Io Ştefan Voievod, domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod“.

Doamna Maria a avut grijă şi de ceilalţi copii ai domnitorului: Petru, Alexandru şi Elena. În anul 1973, Maria de Mangop a mai primit o sarcină din partea lui Ştefan, şi anume să aibă grijă de soţia şi de fiica domnitorului Radu cel Frumos, după ce le-a luat ostatice, în timpul unui atac asupra Ţării Româneşti. Doamna Maria a trăit cinci ani după momentul căsătoriei cu domnitorul Moldovei, care prin acest mariaj a dobândit o alianţă creştină valoroasă şi o posibilă continuitate a prestigiului Bizanţului (trecuseră la momentul acela nu prea mulţi ani de la căderea Constantinopolelui în mâinile otomanilor - 1453), iar Ştefan putea spera că Moldova ar putea fi noul centru al creştinătăţii.

Tot la Mănăstirea Putna poate fi admirat între obiectele valoroase din muzeu acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, o broderie superbă, care constituie una dintre piesele reprezentative ale stilului baroc din Ţările Române. (Dan Cârlea)