Ziua de 10 ianuarie 2024 a fost termenul-limită de trimitere a scrisorilor sau a mesajelor de răspuns la concursul nostru tradiţional de la final de an. Şi anul acesta am primit scrisori din toate regiunile ţării,
16 Ian, 2024
Clădiri reprezentative ale Capitalei
Bucureştiul a început să arate ca Micul Paris abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea, prin ridicarea unor clădiri ce amintesc de marele oraş de pe Sena.
Câţiva arhitecţi francezi şi români care admirau şcoala franceză de arhitectură au venit în Bucureşti şi au proiectat frumoasele clădiri pe care le admirăm şi astăzi. S-au impus stilul neoclasic, dar şi romantismul şi eclectismul de şcoală franceză. Astfel, Palatul Băncii Naţionale este o operă din 1885 a arhitecţilor Cassien Bernard şi Albert Galleron. Paul Gottereau a construit Casa de Economii şi Consemnaţiuni de pe Calea Victoriei, care are un aspect de catedrală eclectistă, punctul de atracţie fiind cupola din metal şi sticlă. Acelaşi arhitect a proiectat şi clădirea Fundaţiilor Regale, astăzi unul dintre corpurile Bibliotecii Centrale Universitare. Palatul Curţii Supreme de Justiţie este opera arhitectului A. Ballu, la care a colaborat şi Ion Mincu. Remarcabil este şi Ateneul Român, conceput de Constantin Băicoianu şi Albert Galleron, şi care s-a ridicat între 1885 şi 1888, având o cupolă barocă şi un monumental portic de ordin ionic, Ateneul fiind caracteristic pentru stilul eclectic al clădirilor bucureştene. Acest stil a dominat arhitectura oraşului şi la începutul secolului XX. Exemplar este actualul Muzeu Naţional de Istorie a României, construit după planurile arhitectului A. Săulescu.
