Drumul mătăsii şi al bunătăţilor

Drumul Mătăsii era constituit dintr-o serie de rute interconectate, care în vechime uneau actuala Chină cu Turcia, Siria şi state mai îndepărtate din Asia Mică, iar în partea de vest, cu bazinul Mării Mediterane şi Europa. Pe acest drum se transportau şi alte mărfuri - pietre preţioase şi semipreţioase, stofe de lână şi de in, fildeş, sticlă, coral, mirodenii, porţelan -, dar, pentru că iniţial a fost mătasea şi ea a rămas cea mai căutată marfă multă vreme, a primit numele de "Drumul Mătăsii".

Primele relatări despre acest drum apar în cronici chineze care datează din secolul al II-lea î.Hr. Romanii şi grecii ştiau despre Ţara Serilor (China) şi mătasea care provenea de acolo era tot mai preţuită. Romanii avuseseră acces la această mătase datorită comerţului organizat pe Drumul Mătăsii de către Imperiul Part, care a fost al treilea imperiu persan (238 - 226 î.Hr.).

Din pricina lungimii imense a acestor rute care formau aşa-numitul drum al mătăsii, singuranţa caravanelor care transportau mărfurile era greu de realizat.

Controlul era deţinut de marile puteri

De-a lungul existenţei acestor rute, puterile şi imperiile pe care le traversau au cunoscut mărirea şi decăderea.

La finalul Imperiului Part, chinezii au preluat controlul asupra drumului, împăratul chinez Tang Taizong reuşind să stăpânească cea mai mare parte a Asiei Centrale.

După un timp, Imperiul Bizantin a recucerit teritorii din Asia, păstrând controlul pentru o perioadă asupra Drumului Mătăsii.

Imperiul Mongol a reuşit în secolul al XIII-lea să asigure ordinea şi siguranţa caravanelor cu mărfuri, însă Dinastia chineză Ming îşi recucereşte teritoriile şi totodată controlul asupra drumului.

Interesul pentru aceste rute a scăzut odată cu reorientarea interesului europenilor pentru alte zone: Lumea Nouă, Australia, Oceania, Noua Zeelandă, dar a scăzut şi ca urmare a creşterii importanţei transportului maritim, în care noile puteri Portugalia şi Spania făceau jocurile.

În vremea noastră, pe Drumul Mătăsii au fost descoperite zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, ceea ce poate aduce o revenire în atenţia lumii a străvechiului drum al caravanelor cu minunăţii exotice.

O buclă temporară prin Dobrogea

Academicianul Mircea Maliţa a lansat ideea că ar fi fost posibil ca Drumul Mătăsii să fi trecut şi prin Dobrogea. El a studiat o hartă chineză, care indica Dobrogea ca un ţinut străbătut de unul dintre traseele comerciale auxiliare, hartă care se află în Muzeul de Istorie din Beijing şi provine din timpul Dinastiei Tang, care a domnit în China între 618 şi 907 d.Hr.

Pe acest document este însemnată o buclă a drumului care ocolea Marea Caspică şi nordul Mării Negre şi cobora prin Dobrogea, până în Bizanţ. (Dan Cârlea )