Flori rare, arbori seculari, grote de calcar, în rezervaţiile naturale ale Moldovei

Turbăria cu muşchi şi ferigi, tisa din taigaua siberiană, canionul săpat în calcare şi gresii, păduri cu arbori de sute de ani în care trăiesc căprioare, mistreţi, pisica sălbatică, jderul de copac, veveriţe, sedimente ale unei mări vechi de milioane de ani, pajişti seculare cu 500 de specii de plante, depozite fosilifere de maimuţe, antilope, cămile, ţestoase, rechini, broaşte ţestoase de talie mare, căprioare, precum şi ape ce adună la un loc lebede, raţe, gâşte sălbatice, rândunele de apă, lişiţe, cormorani, egrete, lopătari, berze, pescăruşi şi pelicani par locuri exotice din ţinuturi îndepărtate. Călătorul grăbit merge pe drumul său spre destinaţii turistice celebre fără să oprească preţ de câteva momente şi să observe că în jurul său sunt adevărate minuni ale naturii.

„Nu se poate afla nicăieri în vreo altă ţară, cât Moldova de mică, atâtea ape şi natură împodobită cu asemenea locuri minunate ca aici...“ arăta în „Descrierea Moldovei“ Dimitrie Cantemir, fapt ce pare să fie probat de „o întreagă reţea de râuri, mai ales în partea de nord a Moldovei“, care e străjuită de monumente naturale - grote, râpe şi peşteri - sau defilee spectaculoase, similare celor montane.

„Pe lunca Prutului şi a Siretului, rezervaţiile de floră şi faună adăpostesc încă plante rare şi exemplare protejate, iar în pădurile ce acoperă încă dealurile dintre sate rezistă tisa, fagul secular, stejarul şi gorunul“, a menţionat Vladina Munteanu, coordonator al proiectului „A Moldavian Tour - promovarea turismului transfrontalier rural, etnografic şi oenologic“, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România - Republica Moldova 2004-2006, linia de buget PHARE CBC 2005, un proiect ce are drept scop promovarea celor mai frumoase obiective turistice din zonele rurale ale judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui şi din Republica Moldova.

Frumuseţile naturale ale acestor zone sunt puse în valoare şi prin legendele şi basmele ţesute în jurul lor, pe care turistul le poate afla de la localnici.

Printre ariile protejate din judeţul Botoşani se află rezervaţia geologică şi floristică Stânca-Ştefăneşti, care a fost constituită în scopul protejării plantei Schiwereckia podolica, specie cu o ecologie interesantă, legată de substratul calcaros. Staţiunea floristică reprezintă limita vestică a arealului mondial de răspândire a plantei şi unica locaţie din ţară unde vegetează aceasta.

Tot în judeţul Botoşani se află Turbăria Dersca, cu o suprafaţă de 10 hectare, aflată în satul Lozna, comuna Dersca. Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării speciilor de floră sălbatică specifică turbăriilor. În rezervaţie au fost identificate aproximativ 204 specii de ferigi şi plante cu flori şi cinci specii de muşchi, care au un rol major în formarea turbei.

Rezervaţia floristică Stânca-Ripiceni a fost constituită în scopul conservării speciei de floră Schiwereckia podolica, transplantată de la staţiunea floristică Stânca-Ştefăneşti. Această măsură s-a impus ca o necesitate, deoarece construcţia nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti a avut influenţă negativă asupra integrităţii rezervaţiei, diminuând în mod îngrijorător efectivele plantei prin distrugerea stâncilor calcaroase.

Rezervaţia forestieră Pădurea Tudora este localizată în regiunea Dealul Mare - Tudora, judeţul Botoşani, la o altitudine de peste 550 de metri, şi prezintă specii de arbori de tisă - specie rară pentru ţara noastră (lemn de esenţă foarte tare). Ea a fost constituită în scopul conservării acestui arbore - Taxus baccata, declarat monument al naturii pe întreg teritoriul ţării. Este un arbore ce se adaptează în condiţiile unui climat subarctic, fiind specific taigalei siberiene, rezervaţia de tisă fiind situată pe un canion, numit canionul Bahluiului, care este săpat în calcare şi gresii biogene prin eroziune verticală. Frumuseţea acestui loc poate fi egalată numai de zonele muntoase înalte. În aceste păduri se mai întâlnesc căprioare, mistreţi, pisica sălbatică, jderul de copac, veveriţe.

Judeţul Botoşani se mai poate lăuda cu rezervaţia floristică de fag secular de la Stuhoasa, din satul Oroftiana, comuna Suharău. Bălţile Siretului din comuna Bucecea, tot în Botoşani, reprezintă o rezervaţie în care sunt protejate specii de floră şi faună sălbatică specifică zonelor umede. Printre plantele care se găsesc aici se numără firuţa, cimbrişorul, golomăţul, iarba-câmpului, pirul şi alte plante ierboase iubitoare de umezeală. Arinişul de la Horlăceni este o rezervaţie forestieră aflată în satul Horlăceni, comuna Şendriceni, aici fiind protejată specia de Arin negru.

Fundul Mării Sarmatice, pe un deal

În judeţul Iaşi se află una dintre cele mai interesante rezervaţii naturale din România, cea de la Repedea, aflată în apropierea oraşului Iaşi, în comuna Bârnova. Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea se întinde pe o suprafaţă de 47,47 hectare şi are renumele de simbol al geologiei româneşti, fiind considerată cea mai mare din ţară, conform celor precizate de Vladina Munteanu. Aici se pot vedea urmele a ceea ce, în urmă cu milioane de ani, a fost Marea Sarmatică, ce acoperea întreg oraşul Iaşi. În anul 1955, Rezervaţia Repedea a fost declarată monument al naturii printr-un decret al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. Cercetările asupra rocilor şi a fosilelor de pe Dealul Repedea s-au făcut încă din anii 1860, de către geologul ieşean Grigore Cobălcescu. Acesta, în anul 1865, a scris o carte despre cel mai bogat zăcământ fosilifer sarmaţian din Podişul Moldovenesc, „Calcariul de la Rapidea“. Documentul este cu atât mai important cu cât reprezintă actul de naştere al geologiei româneşti. Aici sunt şi celebrele grote de la poalele dealului, consecinţa trecerii multor milenii şi a transformărilor pe care pământul le-a suferit în timp. Dealul Repedea a fost, acum 120 de milioane de ani, acoperit de apele Mării Sarmatice, ce era populată cu multe specii de vietăţi. În urma unui cataclism, a fost provocat fenomenul de „tanatocenoză“, o moarte subită a tuturor animalelor şi a plantelor dezvoltate în apă. Scoicile s-au cimentat, devenind parte integrantă a dealului, apa s-a evaporat, iar gresia şi calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Calcarul s-a dovedit mai rezistent, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor şi de cele freatice şi s-a dizolvat, dând naştere grotelor.

Natura păstrează minuni în locul cu nume de poveste - Valea lui David, din comuna Leţcani, care se află la 5 kilometri de oraşul Iaşi. Valea prezintă o pajişte multiseculară, cu rarităţi floristice pentru ţara noastră, la o altitudine de 80-100 de metri.

Cea mai mare poiană naturală

Rezervaţia floristică de la Poiana cu Schit, comuna Grajduri, este considerată cea mai mare poiană naturală cu compoziţie tipică silvostepei Moldovei. Rezervaţia are un aspect deosebit şi datorită prezenţei a numeroase sculpturi în piatră realizate în taberele de sculptură, care se organizează aici, precum şi prin prezenţa în zonă a ruinelor fostului schit de călugări Bârnova, conform celor precizate de Vladina Munteanu.

În satul Humosu, comuna Sireţel, se află rezervaţia forestieră situată în partea de nord-est a masivului păduros Dealul Mare - Hârlău, între pâraiele Dracului la sud şi Valea Largă la nord, afluenţi ai Humosului din bazinul Bahluiului, pe suprafaţa comunei Deleni. Rezervaţia este situată în regiunea de dealuri din nordul Moldovei, în etajul gorunetelor şi al amestecurilor dintre acestea şi fag, la o altitudine de 410-470 de metri. Aici este un codru secular de fag, instalat pe un sol brun-roşcat de pădure. Fagii de aici au o longevitate de aproape 160 de ani, cu tulpinile având diametrul de 60 de centimentri.

Arbori de jumătate de veac, de pe vremea lui Ştefan

Natura oferă surprize şi pentru turiştii care vizitează judeţul Vaslui, aici fiind întâlnite peisaje şi monumente ale naturii spectaculoase, printre acestea fiind şi rezervaţia paleontologică Măluşteni. Aici este una dintre cele mai însemnate puncte fosilifere, ce prezintă resturi de mamifere din ţara noastră, fiind un loc de referinţă pentru stratigrafia şi paleontologia vertebratelor ce au trăit în estul Europei în Pliocenul Superior. Printre depozitele fosilifere ce pot fi descoperite aici atrag atenţia cele de maimuţe, antilope, cămile, ţestoase, rechini, broaşte ţestoase de talie mare, căprioare. Multe dintre speciile găsite aici au fost semnalate pentru prima oară în paleontologie.

Pădurea seculară de la Movila lui Burcel este un loc de legendă, care îşi leagă numele de Ştefan cel Mare. Este un autentic vestigiu al vegetaţiei primare, compusă dintr-un amestec de elemente floristice pontice, submediteraneene şi continentale, plante rare pentru zona Moldovei.

Un adevărat rai al păsărilor este la lacurile de la Cârja. Printre speciile care se găsesc aici se numără lebede, raţe, gâşte sălbatice, rândunele de apă, lişiţe, cormorani, egrete, lopătari, berze, pescăruşi şi pelicani.

Mai multe trasee turistice în care pot fi văzute adevărate comori ale naturii sunt propuse pe site-ul www.moldaviantour.ro., care prezintă informaţii despre atracţiile turistice din zonele rurale ale judeţelor Botoşani, Iaşi şi Vaslui şi din Republica Moldova.