Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Ilustratori de carte de ieri şi de azi

Ilustratori de carte de ieri şi de azi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 06 Feb 2015

Înainte de apariţia tiparului, cartea era o operă de artă. Rară, superbă, lucrată manual, copiată în câteva exemplare, cărţile erau destinate oamenilor bogaţi şi puternici şi, nu în ultimul rând, educaţi. Hârtia era mult mai scumpă decât astăzi, coperţile se făceau din piele, iar scrisul era caligrafie pură.

Chiar şi după apariţia tiparului, o bună perioadă de timp s-a continuat tradiţia care făcea cartea frumoasă în sine, ca obiect, ca apariţie, aproape ca vietate. “Industrializarea” cărţii, posibilitatea de a se face copii la preţuri foarte mici, a dus la încheierea acestei nevoi de a înfrumuseţa cartea, ea devenind valoroasă aproape integral prin conţinut şi accesibilă oricui.  

Chiar şi oamenii din generaţia bunicilor noştri scriau frumos de mână, aproape caligrafic. Pe vremea când s-au format ei, înfloriturile, proporţiile, încadrarea, aspectul general contau încă. Din fericire nu este totul pierdut în materie de aspect al cărţii, iar în continuare vom aduce în atenţia cititorilor câteva nume ale unor celebri ilustratori de carte.

Done Stan a absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București, 1964, la clasa profesorului Vasile Kazar. A fost redactor artistic și șef de redacție între anii 1964-1991 la editurile Ion Creangă, Tineretului, Cartea Românească, Minerva. De-a lungul carierei sale a ilustrat numeroase cărți aparținând celor mai importanți scriitori români.

Corneliu Baba, unul dintre maeştrii picturii româneşti, a ilustrat în decursul lungii sale activităţi artistice şi cărţi. A studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, apoi a continuat cu maestrul  Nicolae Tonitza, primind o diplomă în Arte Frumoase în anul 1938 la Iași. Acolo a activat ca asistent al departamentului de pictură în 1939 și apoi ca profesor de pictură, în 1946. În 1958, Corneliu Baba a fost numit Profesor la Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din București și a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. În 1962 i s-a acordat titlul de Artistul poporului, anul următor devenind membru corespondent al Academiei Române, iar în 1964 a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est.

Florin Pucă şi-a descoperit talentul începând cu munca în tipografie, învăţând meseria de retuşor al imaginilor tipografice după ce, înainte, fusese difuzor de ziare. A lucrat în cadrul Combinatului Poligrafic “Casa Scânteii”, apoi a colaborat cu artişti fotografi particulari. La mijlocul anilor '50 a lucrat ca retuşor în cadrul editurilor Espla şi Meridiane. Talentul său se compsese complet în acest timp, aşa că în 1966 a devenit artist liber profesionist. Ca acotr, a jucat în filmele „Toate pânzele sus”, „Mere roşii” şi „Iancu Jianu”. A avut expoziţii personale de desen şi caricatură, şi a ilustrat volume ale unor importanţi scriitori români, precum: Nichita Stănescu, Gheorghe Pituţ, Ion Băieşu, Leonid Dimov, Mircea Micu, Petre Stoica, Mircea Ivănescu, Modest Morariu. A decedat în anul 1990.

Val Munteanu (1927-1996) a fost un autodidact, iar debutul şi l-a făcut în 1946 în ziarele vremii. Din 1949 a început să participe la saloanele anuale de grafică, iar pe percursul carierei sale a abordat aproape toate genurile artei grafice: caricatură, ilustraţie de presă, ilustraţie de carte, grafică publicitară, machetare de carte, timbre, grafică de şevalet, artă decorativă. A obţinut de-a lungul carierei sale numeroase premii, precum: Premiul național “Cele mai frumoase cărți ale anului” acordat de Comitetul Culturii și al Educației Socialiste (București, 1969). Mențiunea de onoare pentru cea mai bună carte de mare tiraj la Concursul “LâAigle dâor pour le meilleur livre” (Nice, 1969) Medalia de bronz la Concursul annual ”Cele mai frumoase cărți ale lumii” (Leipzig, 1969), Premiul I la Expoziția Internațională a Cărții (Moscova, 1970), Medalia de aur la Concursul "Cele mai frumoase cărți de copii din lume" în cadrul Expoziției Internaționale de artă cărții I.B.A. – Internationale Buchkunst Ausstellung – (Leipzig, 1971). La începutul anilor '60 a realizat macheta cotidianului România Liberă şi a revistelor “Roumanie dâaujourdâhui”, “Teatrul” şi “Arta”. A colaborat cu ilustraţii şi coperte în special cu editurile Minerva, Tineretului, Ion Creangă. În 1982 a pictat cortina Teatrului “Maria Filotti” din Brăila, iar în 1993, cu ocazia Zilei Mărcii Poştale Româneşti, a fost emis un timbru realizat de către Val Munteanu.

Traian Brădean este un pictor şi desenator contemporan, s-a născut în anul 1927 în comuna Comlăuş, judeţul Arad. A fost profesor universitar la Universitatea Națională de Arte București din București, este considerat unul dintre maeștrii artei contemporane românești. A absolvit Liceul de Artă din Timișoara, la clasa profesorului Iuliu Podlipny şi Universitatea Națională de Arte București, în anul 1956, la clasa de pictură a profesorului Alexandru Ciucurencu. Până în 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice din București.

Silviu Băiaş este un pictor, grafician, ilustrator de carte care a absolvit Academia de Artă „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, în anul 1959. Jules Perahim a fost elevul pictorilor Nicolae Vermont şi Costin Petrescu, iar după 1930 a îmbrăţişat avantgardismul suprarealist. Împreună cu Gherasim Luca a înfiinţat revistele de avangardă “Unu” şi “Alge”. A creat şi expus la Sala Dalles din Bucureşti tablouri suprarealiste, iar într-o expoziţie din 1936 a criticat, prin lucrările sale, regimul lui Carol al II-lea.