Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Istorii şi legende din lumea automobilului

Istorii şi legende din lumea automobilului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 13 Septembrie 2013

În complicata istorie a automobilului există o serie de momente care au marcat evoluţia acestui domeniu, oameni vizionari şi modele legendare. Vă prezentăm câteva dintre acestea.

Începuturile sunt în acelaşi timp emoţionante şi amuzante, căci primele obiecte care se mişcau prin forţa aburului arătau ca nişte cazane de ţuică care propulsau un cărucior. Primul astfel de vehicul este cel realizat de un călugăr iezuit flamand, Ferdinand Verbiest. El făcuse acest dispozitiv care nu putea căra pasageri pentru Împăratul Chinei, era mai mult o jucărie revoluţionară. Dar drumul fusese deschis şi alţii s-au gândit la utilitatea metodei de a folosi puterea aburului în locul animalelor sau oamenilor. Invetatorul francez Nicolas-Joseph Cugnot (1725-1804) a vrut să ducă lucrurile mai departe şi a realizat un vehicul tot gen cărucior, destinat să transporte greutăţi. S-a dorit ca acest vehicul să ajute soldaţii la cărarea tunurilor, însă viteza mică – 4 km pe oră - şi autonomia de numai un sfert de oră, nu l-au făcut să fie o soluţie reală.

Automobilele electrice, dar şi altfel de motoare

Automobilele electrice îşi încep odiseea în anul 1828, prin maghiarul Anyos Jedlik, care a realizat un motoraş electric pe care l-a ataşat unei structuri pe roţi. Un alt personaj important în domeniu este fierarul american Thomas Davenport, inventatorul motorului de curent continuu, cel care a realizat şi un vehicul electric ce se deplasa pe un ghidaj circular înzestrat cu conductori electrici de alimentare.

Trecerea la motoarele cu ardere internă s-a făcut prin inventatorul  Christian Huygens şi asistentul său Denis Papin, care au făcut un motor cu cilindru şi piston, iar în 1807 elveţianul Francois Isaac de Rivaz a realizat un motor cu ardere internă care funcţiona cu un amestec din hidrogen şi oxygen, căci benzina încă nu apăruse. În 1860, belgianul Etienne Lenoir a testat automobilul construit de el, care mergea cu hidrogen, reuşind să parcurgă cu acesta nouă kilometri în trei ore, de la Paris la Joinville-le-Pont. Tot el a inovat carburatorul, fapt ce a permis utilizarea petrolului pentru prima oară. Introducerea motorului în patru timpi a fost invenţia din 1877 a neamţului Siegfried Marcus, însă aceasta a trecut neobservată în timpul vieţii sale, şi a fost preluată mai târziu, în 1872, de către Nikolaus Otto, care a reuşit să o aplice în ceea ce avea să poarte numele de Motorul Otto.

Cu ajutorul unui asemenea motor  pus la punct de către Gottlieb Daimler, se obţine un vehicul care putea transporta patru călători şi avea caroserie, maşină realizată de Rene Panhard şi Emile Levassor.

Benzina avea să-şi facă intrarea în lumea automobilelor în anul 1884, prin Edouard Delamare-Deboutteville, care împreună cu asistentul său a realizat un motor care utiliza acest carburant încă nedetronat.

Legendarul inventator Karl Benz

Cu adevărat eficiente au devenit aceste motoare prin legendarul inventator german Karl Benz, care a patentat motorul său.

În 1891 circulau prin Paris automobile cu motoare tip Benz, fabricate de Panhard şi Levassor. Producţia în serie a automobilelor a fost deschisă de acelaşi Karl Benz, în Germania anului 1888. Creşterea interesului pentru automobile a crescut fantastic, aşa că în 1900 deja se produceau automobile în serie şi în Franţa şi Statele Unite.

Ca să ne dăm seama de creşterea acestui domeniu, în anul 1903 s-au produs în Franţa 30.204 automobile, cifră de reprezenta aproape jumătate din producţia mondială la acel moment.

În acele vremuri, un automobil era produs de o echipă de muncitori care lucrau de la cap la coadă un exemplar. Revoluţia în construcţie a venit prin americanul Henry Ford, care a introdus munca la banda rulantă şi specializarea operaţiunilor, fapt ce a dus la creşterea productivităţii. Atât de mult au însemnat pentru industrie inovaţiile lui Ford (care a înţeles că prin muncitori bine plătiţi, productivitate mare şi preţuri mici ale produselor poţi creşte mult), încât procesul lui revoluţionar a căpătat şi nume: Fordism.

Perioada antebelică este una de mare avânt al industriei automobilistice, firmele americane Ford şi General Motors conducând “plutonul”. Ford este responsabilă şi pentru apariţia modelului revoluţionar “Ford Model T”, cel care a fost primul automobile accesibil publicului larg, fiind vândute în anul 1914 250.000 de unităţi.

Importanţa în vremea războiului

În vremea Primului Război Mondial, automobilul capătă o mare importanţă, ajutând la căratul trupelor şi materialelor, schimbând uneori chiar şi soarta bătăliilor. Despre aceasta avem un bun exemplu când francezii au rechiziţionat 600 de taxiuri din Paris, pentru a le folosi la căratul trupelor Diviziei a VII-a Infanterie, care au contribuit la câştigarea unei bătălii de partea anglo-franceză.

Dezvotarea industriei auto a continuat din plin în perioada interbelică (până la marea criză din 1929), au apărut noi firme pe piaţă, cum ar fi Chrysler – 1925, Pontiac – 1926, La Salle – 1927, Plymouth – 1928. De asemenea, tot în această perioadă au fost făcute invenţii şi inovaţii importante, din care amintim: primul automobile cu caroserie unitare – Lancia Lambda, 1922. Hermann Rieseler a creat prima transmitere automată a puterii, alcătuită din cutia de viteze cu angrenaj planetar, convertor de cuplu şi ambreiaj. Andre Lefevre a propus trustului francez Renault varianta de tracţiune pe puntea din faţă, dar a fost refuzat, a apărut fost introdusă la Mercedes Benz suspensia independentă, invenţie mai veche a francezului Amedee Bollee, din 1873.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o frână în dezvoltarea industriei auto, cele mai multe dintre eforturile şi interesele inginerilor orientându-se spre domeniul militar. Însă necesităţile fronturilor au creat şi plusuri pentru automobile, cum ar fi realizarea jeep-ului american din nevoia de a avea un vehicul capabil de a străbate terenuri accidentate.