Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Mitropolitul Dosoftei, un mare sfânt, cărturar şi traducător

Mitropolitul Dosoftei, un mare sfânt, cărturar şi traducător

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 25 Octombrie 2013

Mitropolitul Dosoftei, pe numele de mirean Dimitrie Barilă, s-a născut pe 26 octombrie, în anul 1624, la Suceava. Acest mare cărturar, monah, poet şi traducător şi-a început studiile la Iaşi, în colegiul înfiinţat în 1640 la Mănăstirea „Sfântul Sava”, apoi şi-a continuat pregătirea la Lvov, în ştiinţe umaniste şi limbi străine.

A ajuns să cunoască limbile greacă, latină, slavonă şi polonă, ceea ce mai târziu l-a ajutat în munca de traducere a unor importante lucrări. Fiind un mare iubitor de carte (şi promovând ideea folosirii limbii române în biserică), s-a străduit şi a reuşit să aducă din Rusia un teasc de tipografie cu litere, cu ajutorul căruia a tipărit, la Mitropolia din Iaşi, principalele lucrări liturgice, iar pe unele dintre ele le-a şi tradus el însuşi în limba română.

A fost călugărit la Mănăstirea Probota, în anul 1648, apoi a urcat pe treptele ierarhiei bisericeşti, datorită meritelor absolut evidente, ajungând episcop de Huşi (între anii 1658-1660), apoi episcop de Roman (între anii 1660-1671), apoi mitropolit al Moldovei.

Traducerile le-a început încă de când era simplu monah la Mănăstirea Probota, traducând pentru prima oară în limba română „Istoriile lui  Herodot”, „Cronograful lui Matei Cigalas”, un Pateric grecesc, cartea „Mântuirea păcătoşilor”, de Agapie Landos, şi fragmente din „Viaţa şi minunile Sfântului Vasile cel Nou”.

Acest mare cărturar a fost deschizător de drumuri în traducerile în limba română, fiind primul care a tradus din literatura dramatică universală, primul care a tradus cărţi de cult în limba română pentru Moldova, prin toate acestea marele cărturar a contribuit din plin la formarea limbii literare româneşti.

Pe fondul frământărilor istorice din acele vremuri a fost dus de oastea lui Jan Sobieski în Polonia, unde a şi murit, în anul 1693.

Datorită activităţii cu totul deosebite, pe drept cuvânt Biserica Ortodoxă l-a canonizat, în anul 2005.

Lucrări traduse:

Psaltirea în versuri, 1673, (la un loc cu Acatistul Născătoarei de Dumnezeu)
Dumnezeiasca Liturghie, 1679, Psaltirea de-nţeles, 1680 (text paralel: slavon şi român); Molitălvnic de-nţeles, 1683, plus un Poem cronologic despre domnii Moldovei, cu 136 versuri; Parimiile preste an, 1683; Viaţa şi petriaceria sfinţilor, 4 volume, între 1682-1686, lucrare de compilaţie, după izvoare bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) şi slave.