Moduri neobişnuite de a face artă plastică

Felul de a face artă astăzi diferă atât de mult de modul în care ştiau oamenii înainte de 1900. Uneori inventivitatea artiştilor creează perplexitate, dar de fiecare dată rezultatul aduce şi admiraţie. Vă propunem o scurtă incursiune prin lumea ciudăţeniilor artistice din ultimele decenii.

Artistul sud-african Willie Bester execută lucrări din obiecte găsite, multe dintre ele chiar în gunoaie. Arta sa include folosirea diverselor obiecte de fier, cutii, pantofi vechi, decupaje din ziare şi, în general, cam tot ce se poate găsi în gunoaie capătă sub talentul lui Bester valenţe artistice. El sudează, vopseşte, rearanjează materialele cu care apoi transmite mesaje sociale şi chiar politice. În timpul mişcării anti-apartheid din anii ´80, arta lui Willie Bester a fost o voce puternică. Casa lui Bester, aflată într-o suburbie a oraşului Cape-Town, este un adevărat muzeu, o excentricitate demnă de talentul proprietarului ale cărui lucrări sunt apreciate în întreaga lume. Una din lucrări i s-a vândut la o licitaţie organizată de casa Sotheby cu 10.000 de lire sterline.

Desene care sar de pe suport

Un alt artist plastic, Kurt Wenner, a inventat prin anii ´80 un nou tip de a desena: desenul în trei dimensiuni (3D). Efectul de real dat lucrărilor a impresionat profund, această nouă artă dezvoltându-se de atunci pe tot globul. Lucrările lui Wenner deschid în asfalt sau în zidurile clădirilor lumi credibile, prăpăstii ce par a se crăpa chiar în mijlocul străzii şi în staţii de metrou coboară direct din zidul unei case. Priceperea de a folosi perspectivele şi umbrele păcăleşte ochiul, iar desenul căpătă o forţă extraordinară asupra privitorului.

După modelul lui Wenner, alţi artişti execută desene "magice", care par "a sări" de pe foaia de hârtie. Artistul olandez Ramon Bruin aranjează în aşa fel perspectiva, luminile şi umbrele, încât păcăleşte privitorul că desenul nu e desen, ci fiinţă sau lucru în trei dimensiuni. După ce s-a perfecţionat folosind creionul şi hârtia, Ramon a îndrăgit aerograful - un aparat care pulverizează vopsea.

Un alt artist important care utilizează desenul 3D este chilianul care semnează lucrările Fredo, pe numele real Wladimir Inostroza. Caracteristica lucrărilor sale este adăugarea în compoziţie a unor obiecte reale, cum ar fi creioane, maşinuţe de jucărie, cutii de bere, veioze, aceasta oferind desenului un plus de realism.

Artistul american Dalton Ghetti, de meserie tâmplar, a avut într-o zi ideea să sculpteze vârfurile creioanelor obişnuite. Aşa că a început cu ajutorul unei lame de ras să dea formă vârfurilor de mină, iar arta sa miniaturală a avut un asemenea succes, încât tâmplarul a devenit mai apreciat ca artist decât ca făuritor de obiecte folositoare casei. Este adevărat că foloseşte creioanele cu mină foarte groasă ca să aibă cât de cât materie în care să modeleze.

Conceptul de "sculptură mobilă" este ceva destul de nou în arta mondială. Primul care a făcut aşa ceva a fost marele sculptor american Alexander Calder, utilizând sârma. După aceea, acest gen de a face artă a cunoscut o mare răspândire, astfel că găsim lucrări deosebite, la limita dintre real şi imaginar, adevărate "fantome" locuind spaţiul fizic prin contururi şi idei sugerate. Artistul autodidact Gavin Worth creează prin curbarea sârmei piese care transmit mesaje emoţionante. El spune despre arta lui: "Prin curbarea firului de sârmă în ceva de sine stătător am creat sculpturi care angajează privitorul în schimbările subtile ale lucrărilor. Atunci când lumina din cameră se schimbă, la fel se schimbă şi starea de spirit a piesei. O briză ar putea muta, încet, un braţ al sculpturii mele de sârmă care spune o poveste despre un moment simplu, uman: o femeie şi părul ei, o mamă şi copilul ei... Sunt momente sincere, simple şi pe care le găsesc şi le transpun în sculptură pentru a scoate în evidenţă frumuseţea vieţii".

Sculpturi în cărţi

Un artist de talie internaţională, deşi are numai 38 de ani, este Alexander Korzer-Robinson, ale cărui lucrări fascinează prin efect şi modalitatea de realizare.

Artistul cumpără cărţi vechi, unele şi de sute de ani, în general volume enciclopedice, romane victoriene, cărţi de istorie, toate având în comun faptul că au multe pagini. Le sculptează în adâncime, decupând imagini de la diferite pagini, astfel că rezultatul este o compoziţie uneori în consonanţă cu lucrarea din care s-a făcut sculptura, alteori cu totul altceva. Artistul decupează pagină cu pagină, fiind ajutat uneori de noroc, iar rezultatul este spectaculos.

Artistul canadian Guy Laramée sculptează şi el în cărţi, dar într-un alt mod decât Alexander Robinson. El foloseşte cărţile efectiv ca pe un material oarecare de sculptură, realizând în "carnea" cărţii monumente celebre sau peisaje grandioase ale naturii. Artistul doreşte să arate prin modalitatea lui de a sculpta că înţelegerea şi cunoaşterea sunt dobândite şi prin "eroziune", nu doar prin acumulare.

Artă doar cu mâinile

Artista Cheong-ah Hwang, din Seul, casnică şi mamă a doi copii, a descoperit că are îndemânarea şi talentul de a modela poveşti în hârtie. Creează adevărate imagini de basm, unele dintre ele emblematice, din hârtie colorată şi albă, jucându-se cu îmbinarea dintre 2D şi 3D. Artista americană Judith Ann Braun pictează pereţii într-un mod mai puţin obişnuit: cu ajutorul degetelor murdărite cu praf de cărbune. Astfel, din amprente şi talent iau naştere pe pereţi forme abstracte sau peisaje de o mare frumuseţe şi gingăşie. Prin urmare, nimic nu este interzis în artă şi atunci când ai străluciri de geniu. Sau măcar talent.