Moştenirea creştină şi identitatea civilizaţiei europene

În data de 29 ianuarie 2015, la propunerea parla­mentarului Valeriu Ghileţchi din Republica Moldova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 2036/2015 privind „Combaterea intoleranţei şi discriminării în Europa cu accent special asupra creş­tinilor“. Chiar dacă rezoluţiile Adunării Parla­mentare a Consiliului nu au decât statut de reco­man­dare, acestea pot îndruma legislativele statelor membre spre o analiză mai atentă a rolului social al comunităţilor şi persoanelor care îşi exprimă adeziunea la creştinism.

Domnul Ghileţchi a co­mentat, citat de cul­turavieţii.ro, pro­punerea sa în felul următor: „În timp ce a­proa­pe toate grupurile sociale, re­ale sau inventate de mo­ti­va­ţii ideologice, beneficiază de pro­tecţie specială prin aşa-nu­mi­­ta legislaţie antidiscrimina­re, există un grup mare, majo­ri­tar, care, deşi reprezintă moş­te­­nirea morală şi spirituală ca­re a dus la formarea identităţii ci­vilizaţiei europene, este mar­gi­­nalizat: creştinii. Într-o socie­ta­te din ce în ce mai mult domi­na­tă de un secularism agresiv, creş­tinii riscă marginalizarea“.

Rezoluţia recomandă sta­te­lor membre ale Consiliului Eu­ro­pei să promoveze o cultură a to­­leranţei şi a „împreună-vie­ţu­i­­rii“, fundamentată pe accep­ta­rea pluralismului religios (pa­ra­graful 6.1); să protejeze dreptul la libertate de conştiinţă la lo­cul de muncă, asigurând ac­ce­­sul la serviciile furnizate prin le­ge şi menţinând dreptul alto­ra de a fi liberi de discriminare (6.2.2); să respecte dreptul pă­rin­ţilor de a furniza copiilor o e­du­caţie conformă cu convin­ge­ri­­le lor religioase şi filosofice, ga­rantând dreptul fundamental al copiilor la educaţie într-o ma­­nieră critică şi pluralistă şi în acord cu Convenţia Eu­ro­pea­nă a Drepturilor Omului (6.2.3); să ofere posibilitatea creş­­tinilor de a participa deplin la viaţa publică (6.2.4); să sus­ţi­nă dreptul fundamental la li­ber­tatea de expresie, asigu­rân­du-se că legislaţia naţională nu li­mitează nejustificat cuvântă­ri­le motivate religioase (6.4); să în­­curajeze mass-media în vede­rea evitării stereotipurilor ne­ga­­tive şi a comunicării de pre­ju­decăţi împotriva creştinilor, la fel ca împotriva oricărui alt grup de oameni (6.7).

Marşuri pentru viaţă la Paris şi Washington

Organizaţiile „pro vita“ din în­treaga lume organizează a­nu­­al marşuri la care se adună mii de persoane în diferite ora­şe ale lumii, mulţi dintre a­ceş­tia cu copii. Ei manifestă, în ge­ne­ral, pentru dreptul la viaţă al copiilor nenăscuţi, respectiv pen­tru încetarea avorturilor. În unii ani, pe lângă această te­mă centrală, în funcţie de noile legi care au tendinţa să sfideze via­ţa şi demnitatea umană, ma­nifestanţii solicită abrogarea sau modificarea unor astfel de legi.

Marşul de la Paris de anul a­ces­ta a avut loc pe 25 ianuarie şi a adunat, după spusele orga­ni­­za­torilor, peste patruzeci de mii de persoane. Tema specială a mar­şului de anul acesta a fost e­u­­­tanasia, deoarece cu puţin timp în urmă se discutase în Par­la­men­tul francez un proiect de le­ge referitor la eutanasie. Or­ga­ni­zatorii au avut, de ase­me­nea, pla­cate şi discursuri în ca­re fă­ceau legătura între eu­ta­­nasie şi în­treruperea volun­ta­­ră a sar­ci­nii.

Ludovine de la Rochére, lide­rul mişcării pentru familia na­tu­­rală La Manif Pour Tous, a ex­plicat unui blog catolic din Fran­ţa, citat de Ştiripentruvia­ţă.ro, motivaţia manifestanţi­lor: „Viaţa este esenţa familiei, lo­cul de solidaritate prin exce­len­­ţă cu toţi cei care depind u­nii de alţii: copii, vârstnici, per­soa­­ne bolnave sau cu dizabi­l­i­tăţi… Lupta pe care eu, perso­nal, o duc împreună cu organizaţia La Ma­nif Pour Tous este o luptă ca­re priveşte însăşi umanitatea noas­tră ca bărbaţi, respectiv femei, cu tot ceea ce implică a­ceas­ta faţă de persoană, cuplu şi, respectiv, familie. Dar tocmai această demnitate inefabi­lă a fiinţei umane impune res­pec­tarea ei în identitatea sa ma­sculină sau feminină, precum şi respectarea ei de la în­ce­pu­tul vieţii (concepţie) şi până la moartea naturală. Astfel, toa­te aceste fronturi reprezintă lup­­te complementare, adică mai multe faţete ale aceluiaşi cub!“

Marşul „pro-life“ de la Wa­shin­gton s-a desfăşurat pe 22 ia­nu­arie. Aceste marşuri au în­ce­put în Statele Unite ale A­me­ri­cii în 1973, după ce s-a aprobat legea care permitea avortu­ri­le.

Manifestanţii au venit de pes­te tot din Statele Unite ale A­mericii cu lozinci în care soli­ci­­tau dreptul la viaţă al celor ne­născuţi, mulţumind, în a­ce­laşi timp, mamelor lor pentru că i-au născut. Marşul a în­ce­put pe strada 12, lângă „Na­tio­nal Mall“ din Washington, şi s-a în­cheiat aproape de Curtea Su­pre­mă, cu câ­teva discursuri de­s­pre nu­mă­rul uriaş de victime ale avortu­ri­lor şi despre legis­la­ţia care per­mi­te aceasta din bani publici. Prin­tre vorbitori au fost şi câţiva membri ai Con­gre­sului Statelor Unite ale Americii.

Eparhiile ortodoxe din America au avut reprezentanţi la eveniment

Adunarea episcopilor orto­docşi din Statele Unite ale A­me­ri­cii a decis să delege re­pre­zen­tanţi, ierarhi şi clerici, în ve­de­rea participării la marşul din 22 ia­nuarie 2015, data care mar­chea­ză 42 de ani de la deci­zia Roe contra Wade, prin care se le­ga­­lizau avorturile. Mi­tro­po­litul Me­todios de Boston (Pa­tri­arhia Con­stanti­nopolului) a con­dus a­ceas­tă delegaţie, înso­ţit de Mi­tro­politul Tihon de Wa­­shington şi Episcopul Mi­ha­il de New York (Bi­serica Or­to­do­xă din America) şi Episcopul Di­mitrios de Mo­ki­ssos (Pa­tri­ar­hia Ecumenică). Mi­­tropolitul Me­todios a participat la Ru­gă­ciu­nea Naţională pen­tru viaţă în Basilica Fe­cioa­rei Maria din Wa­shington.

Adunarea a decis ca ma­ni­fes­­tanţii ortodocşi să aibă pan­car­­te şi afişe cu inscripţia „Creş­tinii or­todocşi pentru via­ţă“. Marşul din Washington s-a în­­cheiat cu un dineu la un ma­re hotel din ca­pitala SUA. La a­cest dineu a luat cuvântul şi Mi­tropolitul Ti­hon de Wa­shing­ton. În timpul marşului, mai mulţi preoţi din eparhia de Wa­shington au parti­cipat cu lo­zinci alături de cei­lalţi ma­ni­fes­­tanţi, arătând că şi creş­ti­nii or­todocşi din America sus­ţin această iniţiativă.

Într-un interviu postat pe pagina de internet a Adunării E­pis­copilor Ortodocşi din Statele U­nite ale Americii, Preasfin­ţi­tul Mihail de New York a spus ur­mătoarele: „Cea mai impor­tan­­tă împlinire a Marşului pen­tru viaţă este aceea că de­mo­nstrează foarte clar că ini­mi­­le şi minţile tinerilor acestei ţări sunt insuflate de Mişcarea «pro-viaţă». În fiecare an al de­ce­niului care a trecut, la acest marş participă din ce în ce mai mulţi tineri, studenţi de la in­sti­tuţiile teologice, ortodocşi, ro­mano-catolici, evanghelici, mii de elevi de liceu, dintre care foar­te mulţi sub pancarte cu tex­tul «Creştini ortodocşi pentru viaţ㻓.