La final de an, vă invităm la tradiţionalul nostru concurs de enigmistică ortodoxă, dotat cu premii şi felicitări. Vă propunem un careu de cuvinte încrucişate. Sănătate sufletească şi
23 Dec, 2024
Opera Română şi strămoaşa ei
Necesitatea existenţei unei opere naţionale la noi s-a făcut simţită cu mult înaintea înfiinţării ei oficiale, cu finanţare de la bugetul de stat. Încă nu exista o clădire special destinată teatrului liric pe când se folosea denumirea „Opera Română“. Graţie pasiunii compozitorului, dirijorului şi profesorului George Stephănescu (1843-1925) a fost întemeiată instituţia-strămoş al Operei, sub numele „Compania Opera Română“.
Instituţionalizarea efectivă a Operei şi actul ei de înfiinţare datează din 1921, iar premiera este legată de un nume legendar – George Enescu, sub bagheta căruia s-a prezentat publicului opera „Lohengrin“.
Frumoasa clădire a Operei Naţionale din Bucureşti, cu o capacitate de 952 de locuri, a fost ridicată în anul 1953, de celebrul arhitect Octav Doicescu, cel care a executat planuri pentru multe clădiri şi obiective importante, din care amintim doar câteva: Fântâna Mioriţa de la Şosea, Fântâna Zodiac, din Parcul Carol, Poşta de pe strada Banu Manta, casa de la Snagov a Regelui Mihai, participant la planurile pentru Institutul Politehnic din Bucureşti, alături de alţi arhitecţi. (Dan Cârlea)
