Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Opera Română şi strămoaşa ei

Opera Română şi strămoaşa ei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Data: 22 Noiembrie 2013
Necesitatea existenţei unei opere naţionale la noi s-a făcut simţită cu mult înaintea înfiinţării ei oficiale, cu finanţare de la bugetul de stat. Încă nu exista o clădire special destinată teatrului liric pe când se folosea denumirea „Opera Română“. Graţie pasiunii compozitorului, dirijorului şi profesorului George Stephănescu (1843-1925) a fost întemeiată instituţia-strămoş al Operei, sub numele „Compania Opera Română“.  
 
Instituţionalizarea efectivă a Operei şi actul ei de înfiinţare datează din 1921, iar premiera este legată de un nume legendar – George Enescu, sub bagheta căruia s-a prezentat publicului opera „Lohengrin“. 
 
Frumoasa clădire a Operei Naţionale din Bucureşti, cu o capacitate de 952 de locuri, a fost ridicată în anul 1953, de celebrul arhitect Octav Doicescu, cel care a executat planuri pentru multe clădiri şi obiective importante, din care amintim doar câteva: Fântâna Mioriţa de la Şosea, Fântâna Zodiac, din Parcul Carol, Poşta de pe strada Banu Manta, casa de la Snagov a Regelui Mihai, participant la planurile pentru Institutul Politehnic din Bucureşti, alături de alţi arhitecţi. (Dan Cârlea)