Ziua de 10 ianuarie 2024 a fost termenul-limită de trimitere a scrisorilor sau a mesajelor de răspuns la concursul nostru tradiţional de la final de an. Şi anul acesta am primit scrisori din toate regiunile ţării,
Ora exactă la Muzeul Ceasului din Ploieşti
Muzeul Ceasului din Ploieşti este unic în ţară şi cuprinde o colecţie de peste 2.000 de obiecte, adevărate opere de artă făurite de meşteri vestiţi din Europa. Ceasul cu mecanism astronomic, încă funcţional, care i-a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza, este principala atracţie a muzeului.
Organizat din iniţiativa profesorului Nicolae Simache, ca secţie a Muzeului de Istorie, Muzeul Ceasului din Ploieşti datează din 1963, funcţionând la început într-o sală din Palatul Culturii. Datorită achiziţiilor din ce în ce mai bogate, muzeul a fost mutat în Casa "Luca Elefterescu", care a fost adaptată noului scop. În această nouă locaţie, muzeul s-a deschis în ianuarie 1972. Colecţia de la Muzeul Ceasului din Ploieşti, unică în ţară, cuprinde peste 2.000 de obiecte, multe dintre ele fiind colecţionate de fondatorul muzeului, Nicolae Simache. Principala atracţie este reprezentată de ceasul cu mecanism astronomic, încă funcţional, care i-a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza. Realizat la Paris de Pierre Bally, ceasul trebuie întors o dată pe lună, ora exactă fiind anunţată de un sistem cu clopoţei. O altă atracţie a muzeului o reprezintă ceasul cu apă, cel mai vechi ceas expus, fabricat la Londra, în 1654, de către renumitul ceasornicar Charles Rayner. Acesta a fost aşezat pe o structură din lemn şi are cadrane astronomice. Expoziţia mai cuprinde o istorie a ceasornicelor, de la primele sisteme de măsurare a timpului - cadranele solare, ceasurile arzătoare, cu apă sau cu nisip, până la mecanismele moderne. Alături de ele sunt şi aşa-numitele ceasuri-bijuterii, confecţionate din metale preţioase şi împodobite cu pietre preţioase. Printre ele sunt obiectele aparţinând regilor Carol I şi Carol al II-lea, ale ţarului Alexandru al II-lea, ceasul poetului Vasile Alecsandri, ale lui Constantin Brâncoveanu, B. P. Hasdeu, Theodor Aman, Ion Luca Caragiale, dar şi ceasul-pandantiv al fiicei lui Mihail Kogălniceanu. Printre "ceasurile-curiozităţi", se numără "ceasul invizibil", cu cadran transparent şi mecanism îngropat în ramă, "ceasul uzina cu aburi", încadrat în umbrelă, realizat în Anglia, ceasul-tablou cu figurine mobile sau ceasul-ştampilă. Pot fi văzute şi ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă "Marseilleza", "Deşteaptă-te române!" sau valsuri ale lui Strauss.