Ziua de 10 ianuarie 2024 a fost termenul-limită de trimitere a scrisorilor sau a mesajelor de răspuns la concursul nostru tradiţional de la final de an. Şi anul acesta am primit scrisori din toate regiunile ţării,
Popas la „Prima şcoală românească“
Atestată de o cronică locală la anul 1495, când "s-au zidit şcoala şi biserica", şcoala din Şcheii Braşovului apare în scripte şi la 1390, unde se spunea despre pomenirea la un manual şcolar, dar este cert că funcţiona încă dinainte de ultimul an menţionat. Această şcoală, astăzi muzeu, este prima şcoală românească cunoscută din documente.
Faptul că prima instituţie de învăţământ în limba română a luat fiinţă la Braşov se datorează multiplelor schimburi culturale pe care localnicii le realizau cu oameni ce străbăteau întreaga lume: nu doar Moldova şi Muntenia, ci până în Levant, Balcani, Siria şi Egipt. În şcoala devenită muzeu spre mărturia generaţiilor prezente şi viitoare, se poate admira o sală de curs cu bănci vechi de lemn şi obiecte din inventarul didactic din vechimea procesului de învăţământ. O sală îi este dedicată lui Anton Pann, compozitor şi culegător de înţelepciune populară strânsă în proverbe şi povestiri, sală ce aminteşte de desele opriri ce le făcea aici omul de cultură. Tiparniţa lui Coresi Vizitatorii pot admira, de asemenea, aproximativ 4.000 de cărţi vechi şi peste 30.000 de documente, pe lângă numeroase alte obiecte muzeale. În jurul vechii şcoli din Şchei s-a format un adevărat focar de cultură românească, întrucât aici, Diaconul Coresi a tipărit împreună cu alţi colaboratori ai săi primele cărţi în limba noastră. Poate fi văzută la şcoala-muzeu din Şchei tiparniţa lui Coresi în sala ce-i poartă numele, la fel şi exemplare rare din cărţile tipărite atunci. "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învăţătură") tradusă în Şchei de protopopii Iane şi Mihai, "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul", "Biblia de la Bucureşti" (1688), "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgovişte" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, manuscrise de înţelepciune creştină din secolul al XV-lea, cărţile Şcolii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" şi "Ortografia română" ale lui Petru Maior sunt doar câteva din nestematele acestui muzeu. În cronologia de aur a acestei şcoli se înscriu la 1587 primul text braşovean în limba română redactat de protopopul Iane şi la 1731 editarea primului almanah (calendar) din ţară de către dascălul Petcu Soanul. (Dan Cârlea)