Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Smaranda Brăescu, prima femeie româncă pilot

Smaranda Brăescu, prima femeie româncă pilot

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Data: 21 Septembrie 2012

Smaranda Brăescu a fost prima femeie pilot din Româ-nia, prima femeie paraşutist cu brevet din ţară şi campioană europeană la paraşutism în 1931 şi mondială în 1932. S-a născut în 1897 şi se pare că a murit în 1948.

Nimeni nu ar fi crezut că o absolventă a Academiei de Belle Arte din Bucureşti, Secţia de Artă Decorativă şi Ceramică, va avea astfel de preocupări masculine. Cu toate acestea, la 5 iulie 1928, Smaranda Brăescu a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1.100 km, între Roma şi Tripoli. Tot în 1932 a devenit campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit abia 20 de ani mai târziu.

A fost şi instructor de paraşutişti militari la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa.

În timpul războiului a fost pilot în "Escadrilă Albă" de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest. A fost condamnată de comunişti la închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul "sumanele negre" ca făcând parte din Mişcarea Naţională de Rezistenţă. Sfârşitul ei este neclar, ea dispărând fără urmă. Există versiunea că ar fi înmormântată în cimitirul central din Cluj-Napoca sub numele de Maria Popescu.