Stejarul Mamvri şi Cedrii Libanului, mărturii ale credinţei din vechime

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber

Data: 28 Iunie 2013

Cel mai cunoscut copac din lume este, fără îndoială, Stejarul Mamvri, copacul biblic la umbra căruia S-a odihnit Sfânta Treime când i-a dat lui Avraam vestea bună că Sarra, femeia lui, va rămâne însărcinată, deşi era bătrână.

Acest episod îl găsim în „Facerea“ 18. În versetul 1 se spune: „Apoi Domnul S-a arătat iarăşi lui Avraam la Stejarul Mamvri, într-o zi pe la amiază, când şedea el în uşa cortului său.“ Istoria acestui stejar milenar este destul de zbuciumată, cum este şi firesc pentru ceva care a traversat atâta amar de timp, marcat nu de puţine ori de războaie. Locul acestui arbore biblic se găseşte în zona Hebron, iar tulpina care actualmente poate fi văzută se pare că este de fapt crescută din adevăratul Stejar Mamvri, originalul uscându-se definitiv în anul 1996. Încă din vremea lui Avraam, Stejarul Mamvri, cel la umbra căruia Sfânta Treime, în chip de trei îngeri, S-a odihnit şi a plecat apoi către Sodoma şi Gomora, a fost cinstit de către evrei. Ulterior, s-a făcut copacului o împrejmuire din zid, fiind acolo şi Fântâna lui Avraam.

Locul a fost devastat în vremea războiului împotriva romanilor dintre anii 66-70, şi abia în vremea împăratului Constantin cel Mare zona a fost din nou cinstită aşa cum se cuvine, vrednicul împărat şi mama sa Elena construind o biserică creştină, care avea în pridvor chiar izvorul descoperit de Avraam, şi au numit-o „Biserica Închinării“. Din săpăturile arheologice efectuate între anii 1926 şi 1928 s-a văzut că pe acest loc sfânt s-a mai construit o biserică, de către împăratul Iustinian, biserică ce a fost dărâmată în cursul invaziei arabe. Intrând sub stăpânire arabă, zona nu a mai fost accesibilă pentru creştini, pelerinajele încetând, dar asta până la revigorarea zonei datorată unui arhimandrit rus pe nume Antonin Kapustin, care a cumpărat grădina în care se găsea tulpina străvechiului stejar. În apropiere s-a construit o mănăstire ortodoxă rusă, locul căpătând iarăşi cinstirea cuvenită.

Cedrii Libanului sunt azi protejaţi într-o rezervaţie

De cedrii Libanului tot din Vechiul Testament avem cunoştinţă. Odinioară foarte numeroşi, fac în zilele noastre obiectul preocupării guvernului pentru a-i proteja de la dispariţie. Timp îndelungat s-au făcut defrişări fără noimă, turmele de capre erau în număr suficient de mare încât să creeze stricăciuni imense pădurilor de cedri sub care s-au adăpostit personaje biblice de-a lungul vremurilor, aşa că în prezent falnicii copaci trăiesc doar în rezervaţii. Un merit deosebit în protejarea arborilor legendari, care în prezent sunt un simbol al Libanului, asumat şi prin imaginea de pe steagul acestei ţări, îl are regina Victoria a Marii Britanii, din ordinul căreia s-a construit un zid cu care s-au împrejmuit şi apărat mai mult de 100 de hectare cu aceşti Cedri ai lui Dumnezeu. Acest copac superb, maiestuos, care este verde tot timpul anului, creşte şi până la 50 de metri înălţime şi poate ajunge în circumferinţă la 2,5 metri, este în pericol în vremurile noastre şi din pricina încălzirii globale, căci are nevoie de vreme mai răcoroasă pentru ca seminţele sale să germineze. (Dan Cârlea)

Citeşte mai multe despre: Mamvri