Tradiţii culinare de Crăciun la diferite popoare

Naşterea Domnului este o sărbătoare care implică o pregătire sufletească deosebită, dar nici cele fireşti nu sunt uitate, pentru ca bucuria să fie deplină.

Popoarele creştine au dezvoltat în timp diverse tradiţii şi stiluri de a prepara bucatele în cinstea marelui praznic. Vă prezentăm câteva dintre acestea.   

Prăjituri cu mult unt la greci 

Grecii petrec asemănător cu noi, punând mare preţ pe sensul religios al sărbătorii. Oferă hrană săracilor, iar dacă sunt certaţi cu cineva se împacă neapărat pentru a nu-i afla praznicul în acea stare. Pentru acele trei zile de praznic, gospodinele pregătesc pâinea într-un fel aparte: îşi lasă imprimată urma palmei în cocă înainte de a pune pâinea în cuptor, gestul referindu-se la binecuvântarea pe care Mântuitorul ne-a dat-o prin întruparea Sa. În privinţa mâncărurilor, acestea sunt şi ele deosebite, la loc de cinste fiind curcanul umplut, iar ca desert sunt preparate două prăjituri specific greceşti: melomakaronas - cu făină, ulei de măsline, miere, zahăr, coniac, portocală, nucă măcinată, prăjitura fiind destul de asemănătoare cu mucenicii moldoveneşti, şi kourabiedes - preparată cu făină, unt din belşug, zahăr pudră din plin şi puţin coniac.

Englezilor le place budinca cu prune

Englezii gătesc de Crăciun curcan cu castane, dar şi gâscă ori raţă la cuptor, cârnaţi, din meniu nelipsind o garnitură de cartofi şi alte legume. La desert au celebra budincă de Crăciun, care are o culoare închisă, aproape neagră, pentru că în compoziţia ei se folosesc zahăr brun şi melasă. Christmas Pudding mai conţine: unt, făină, nucşoară, scorţişoară, prune uscate, smochine, stafide, pesmet, coacăze, migdale, fructe confiate şi alcool (rom, brandy sau sherry). Această budincă are o istorie lungă şi destul de zbuciumată: în trecut, oamenii amestecau carnea cu fructele uscate şi le conservau pentru a avea hrană pe timpul iernii. În jurul anului 1650 era un desert obişnuit al Crăciunului, dar destul de repede Biserica l-a interzis, dar nu pentru mult timp. Deja la 1714, din ordinul regelui George I, budinca a fost inclusă ca desert în meniul regal de Crăciun.

Francezii şi buturuga de Crăciun

Sofisticaţii francezi nu se dezmint nici când vine vorba de masa de Crăciun. Şi încă specialităţile sunt pe regiuni: dacă în Burgundia se mănâncă faimosul curcan cu castane, în Alsacia se găteşte gâscă. În Paris, localnicii şi turiştii se delectează cu foie gras, scoici, fructe de mare, dar şi curcan, cocoş şi piureuri din castane sau mere.

Desertul obişnuit pentru sărbătoarea Naşterii Domnului în Franţa este Buşteanul de Crăciun (La buche de Noel), o prăjitură din blat de vanilie şi cremă de ciocolată, care are aspect de buturugă arsă în vatră, de unde s-au şi inspirat bucătarii parizieni pentru numele acestei prăjituri, realizată de ei încă din secolul al XIX-lea.

Zampone la italieni

Şi italienii au tradiţiile lor culinare în funcţie de zonă: în partea de nord sunt preferate preparatele din porc, în sud se mănâncă mai mult carne de vită. Unul dintre produsele foarte iubite de italieni se numeşte Lo zampone, acesta fiind un picior de porc umplut cu un amestec din organe de porc şi carne tocate. Şi italienii obişnuiesc să prepare cârnaţi de Crăciun şi, în general, ceea ce fac seamănă cu produsele româneşti. Unul dintre produsele italieneşti cele mai cunoscute în întreaga lume este prosciutto, un fel de jampon. Procedeul de fabricaţie a acestui sortiment de şuncă este complicat, durează mult, un prosciutto de calitate nefiind gata mai devreme de 12 luni.

Originile sale se pierd în perioada romană, când carnea era conservată la vânt şi atmosferă umedă.

Spaniolii fac paella

Istoria spaniolilor împletită cu a arabilor, precum şi spaţiul lor geografic înconjurat de ape au influenţat puternic stilul culinar. Preparatele lor conţin alimente din zona arabă, cum ar fi portocalele, migdalele, orezul. Peştele şi fructele de mare sunt şi ele din plin folosite în bucătăria spaniolă. De Crăciun, de pe masa spaniolilor nu poate lipsi paella, o reţetă care îşi are originea în est, în zona Valenciei. Preparatul este pe bază de orez şi mai are în compoziţie: calamar, midii, sepie, ulei de măsline, bulion, mirodenii.

Orez cu lapte şi plăcinte ornate cu marţipan   

În ţările nordice sunt preţuite deopotrivă produsele din carne, cum ar fi cârnaţii, caltaboşii, şunca şi peştele. Suedezii au ca mâncare obişnuită de Crăciun, printre altele, orezul cu lapte.

Dincolo de Ocean, în Statele Unite ale Americii, bucătăria este influenţată de cea englezească. Şi americanii au pe mese curcan umplut, ca garnituri folosesc cartofii, porumbul, fac plăcintă cu mere, cu dovleac şi dulciuri ornate cu figurine de marţipan.