Trandafirul, de la floarea dragostei la simbolul patimilor

Floare-simbol a iubirii, cunoscută pe întreg pământul, simbol al urcuşului duhovnicesc, printre spini, către frumuseţea Raiului, floare îndrăgită de oricine, cântată de poeţi şi dăruită de îndrăgostiţi femeilor iubite, trandafirul nu poate lăsa pe nimeni indiferent.

Originea trandafirilor se pierde în istorie şi se împleteşte cu legenda. Fosile ale unui strămoş al trandafirului au fost datate de acum 35 de milioane de ani, însă soiuri apropiate celor din zilele noastre existau în China acum 5.000 de ani. Din China s-a răspândit în India şi în toată zona Orientului Mijlociu.

Legendele despre apariţia acestei flori sunt şi ele diverse, aparţinând culturilor tuturor zonelor în care floarea a pătruns cu uşurinţă, datorită splendorii ei.

Legende şi istorie

O legendă a vechilor greci vorbeşte despre apariţia trandafirului ca fiind o creaţie în principal a zeiţei florilor Chloris, care i-a pus şi pe alţi zei să conlucreze la naşterea florii: vântul de primăvară Zephyr a dat norii la o parte şi Apollo a înflorit trandafirul, iar zeul războiului Ares i-a făcut spinii, ca armă de apărare.

O altă legendă spune că trandafirul ar fi apărut dintr-un surâs al lui Cupidon, iar spinii nu ar fi altceva decât săgeţile cu care zeul-copil trage în inimile tinerilor, făcându-i să se îndrăgostească.

Persanii au o legendă despre o privighetoare care s-a îndrăgostit de un trandafir alb şi l-a îmbrăţişat aşa de stâns, încât spinii au străpuns-o şi aşa a apărut trandafirul roşu, din sângele delicatei păsări.

Perspectiva istorică a înmulţirii trandafirilor se axează pe un text sumerian, în care se spune căregele Sargon I (aprox. 2371 î.Hr. - 2315 î.Hr.), suveranul Imperiului Akkadian, ar fi adus trandafiri dintr-o campanie militară de-a sa şi i-a plantat în propria grădină.

Despre apariţia trandafirilor în Europa, se crede că au fost aduşi de Alexandru cel Mare, astfel pătrunzând floarea în Grecia, de unde s-a răspândit rapid.

În China din vremea filosofului Confucius (550 î.Hr.- 470 î.Hr.), trandafirii erau preţuiţi chiar de către împărat, care se preocupa de creşterea şi îngrijirea lor, existând şi sute de lucrări scrise pe acest subiect.

În vremea romanilor, trandafirii erau atât de iubiţi, încât se făcea un adevărat abuz: cu ei se ornau sălile de petreceri, cu uleiul lor se ungeau invitaţii, petale erau presărate în apă, deserturile şi băuturile erau parfumate cu inconfundabilele arome ale lor.

Trandafirul cel plin de simboluri

Simbolistica trandafirului este diversă, acoperind o paletă largă de sentimente şi situaţii, de la zona iubirii până la moarte şi iniţiere.

Romanii aşezau pe mormintele soţiilor flori de trandafiri zdrobite, ca un mesaj clar al durerii inimii lor sfărâmate, şi tot romanii celebrau ziua strămoşilor folosind din plin trandafirii în timpul ceremoniilor, ca floare a spiritelor. Şi celţii, şi egiptenii, şi grecii asociau trandafirul tot ceremoniilor funerare. Celţii sădeau pe mormintele celor pe care îi iubeau arbuşti de trandafiri albi, ca simbol de fericire şi pace în lumea de dincolo.

Din zona romană ne mai vine o semnificaţie a trandafirului mai puţin cunoscută: cea de secret, de confidenţialitate, fiindcă la banchetele care erau ornate din plin cu trandafiri, ca şi invitaţii, se făceau multe înţelegeri politice. Existau chiar şi camere speciale pentru asemenea discuţii, iar aceste locuri erau şi ele pline de roze.

Asocierea trandafirului cu iubirea este şi ea la loc de cinste. În Italia, îndrăgostitul presăra în timpul nopţii petale de trandafiri în faţa casei celei dorite de soţie, iar dacă petalele nu erau a doua zi măturate, însemna că dragostea este reciprocă şi nunta aproape. În zilele noastre, un trandafir roşu dus de către băiat la întâlnirea cu fata reprezintă tot o florală declaraţie de dragoste.

Chiar dacă mai greu (din pricina istoriei sale de acompaniator al petrecerilor păgâne şi al celebrării zeilor iubirii din perioada precreştină) trandafirul a pătruns şi în simbolistica din creştinism, spinii lui amintind de cei ai coroanei Mântuitorului, iar frumuseţea de la capătul tulpinii pline de ţepi fiind o veritabilă imagine a drumului greu al creştinului spre Dumnezeu.

 În zilele noastre există peste 200 de soiuri de trandafiri, şi încă se creează mereu altele, iar parfumul de trandafiri şi uleiurile esenţiale sunt apreciate şi folosite în lumea întreagă.