Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Trei locuri de vizitat în vestul ţării

Trei locuri de vizitat în vestul ţării

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Data: 05 Ianuarie 2015

Uşurinţa de a clători prin Europa, căpătată de români după zeci de ani de închidere după Cortina de Fier sau de greutăţi în obţinerea vizelor, după căderea Cortinei, a creat, în mod firesc, oamenilor dorinţa de a vedea locuri celebre în Europa şi în lumea largă.

Nu de puţine ori, după ce călătoresc de-a lungul şi de-a latul lumii, oamenii descoperă locuri fabuloase şi aproape necunoscute în ţara noastră, părându-le ciudat că au pornit peste mări şi ţări, în căutare de frumuseţe.

Avem destule locuri încântătoare, relativ puţin cunoscute, cel puţin nu incluse (încă) în turismul de masă, şi turişti din străinătate ajung să vină să le vadă, în timp ce noi mergem să vedem locurile lor. Probabil este aici ceva din fascinaţia căutărilor în depărtări, poate un dor după o întoarcere la un rai aflat undeva foarte departe, nu ştim precis unde, însă sigur la capătul tuturor drumurilor. Desigur, nu absolutizăm, nu orice călătorie în străinătăţuri este inutilă, nu avem orice la noi, însă bijuterii ale naturii cu nimic mai prejos de cele ale celebrelor destinaţii turistice mondiale avem. Iată trei dintre ele, din vestul României.

Ca-n filmele romantice

O poveste ca de film romantic de Hollywood sau, poate mai bine, un loc desprins din nuvelele lui Mircea Eliade. Un spaţiu de o frumuseţe rarisimă, aproape necunoscut. Mai corect spus, cunoscut de localnicii din zonă, însă neştiut, până de curând, de lumea largă - “Tunelul iubirii” din judeţul Caraş Severin.

Întâmplarea ai zice că este trasă de păr, ireală: doi fotografi amatori din oraşul Oţelul Roşu, Florin Avramescu şi Mihai Tămăşilă, aflându-se în februarie 2013 în călătorie  în zona căii ferate Caransebeş-Băuţar, au descoperit între localităţile Obreja şi Glimboca un “tunel” paradisiac, care îmbrăca în vegetaţie drumul de fier. Localnicii cunosc locul, dar nu i-au dat niciodată o importanţă deosebită. Însă, odată cu publicarea fotografiilor pe internet, acestea au făcut furori în întreaga lume, fiind preluate de site-uri străine. Autorităţile comunei Glimboca, judeţul Caraş Severin, comună pe raza căreia se găseşte romanticul obiectiv turistic, intenţionează să facă din “tunel” un loc tot mai vizitat. Deja “Tunelul iubirii” figurează pe o listă de 28 de obiective puţin cunoscute din Europa, printr-o iniţiativă a Parlamentului European.

Cascade mici, ca în poveşti

Tot în judeţul Caraş-Severin se află a doua noastră propunere: Cheile Nerei-Beuşniţa, localizate  în aria care cuprinde zona de sud-vest a judeţului, pe teritoriile administrative ale oraşelor Anina şi Oraviţa şi ale comunelor Bozovici, Cărbunari şi Şopotu Nou. Se ajunge în acest spaţiu mirific pe drumul naţional DN57B, ce leagă Oraviţa de Bozovici. Acest parc naţional, care se întinde pe aproape 37.000 de hectare, cu cascade ca în poveşti, a fost declarat arie protejată în anul 2000. Cascadele formate în mii de ani de trecerea apelor râului Beu prin formaţiunile calcaroase au o frumuseţe deosebită, deşi nu sunt mari, cea mai mare având numai 5 metri. Însă fotografiile cu aceste mici cascade, care uneori - în funcţie de debit -, rarefiază cursul de apă formând o pânză colorată incredibilă au făcut înconjurul lumii, graţie uşurinţei cu care circulă acum informaţia. De vizitat mai este şi Ochiul Beului, un lăcuşor de numai 284 metri pătraţi şi o adâncime maximă de 3,6 metri, însă şi el arată ca desprins din filmele science fiction. Albăstrui, cu vegetaţie de jur împrejur, misterios, ca o poartă spre o lume subpământeană.

„Minidelta” din vestul ţării

Românii din vestul ţării nu trebuie să meargă tocmai în Delta Dunării pentru a vedea peisaje specifice, căci au propria lor… “minideltă”. Nu este printre cele mai cunoscute obiective turistice, însă nici complet nou. “Delta Transilvaniei”, aflată pe teritoriul judeţului Cluj, ar putea fi un obiectiv turistic de top pentru iubitorii de natură. Această deltă s-a format datorită lucrărilor asupra cursului pârâului Fizeş, făcute încă din Evul Mediu, iar în anii â70 bazinele naturale create în vechime au fost amenajate, astăzi formând o reţea de bazine, lacuri cu insuliţe de stuf. Există mai multe lacuri, numite tăuri de către localnici: Cătina, Popii (alcătuit din contopirea a două lacuri: Popii 1 şi Popii 2), Satului, Sfântul Florentin, Ciortoş, Geaca, Sucutard 1 şi Sucutard 2, Ţaga Mare şi Ţaga Mică. Suprafaţa lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele mai mari sunt Cătina şi Ţaga, de 64, respectiv 105 hectare) şi cel mai mic este iazul Lacu din comuna Geaca, de 14 hectare. Se poate ajunge în această zonă pe şoseaua Gherla-Ţaga-Cămăraşu, pe care se poate intra şi dinspre şoseaua Cluj-Dej şi Cluj-Reghin.

Lacul Ştiucilor este unul din obiectivele protejate, unde natura de tip deltă este la ea acasă. Lacul se află pe teritoriul administrativ al comunei Fizeşu Gherlii, şi cel mai apropiat oraş este Gherla. Are o suprafaţă de 26 de hectare şi acolo trăiesc: buhaiul de baltă, corcodelul mic, lişiţa, presura, nagâţul, stârcul cenuşiu, cufundarul polar, pescăruşul albastru, fâsa de pădure, raţa roşie, cristelul de câmp, şoimul dunărean şi altele.

În împrejurimile lacului cuibăresc berze albe, stârci cenuşii, stârci de noapte, ciocănitoarea de grădină, sfrânciocul roşiatic, sfrânciocul mare, grangurul şi două specii de silvii. Între păsările de pasaj predomină speciile de raţe, apar şi gârliţele mari, gâştele de vară, gâştele de semănătură, diverse specii de pescăruşi, chirighiţe şi chire.