Un ţăran român la picioarele dacilor din Columnă

Badea Cârţan este un personaj emblematic pentru conştiinţa naţională a românilor. Acest ţăran din zona Sibiului, pe numele său Gheorghe Cârţan, s-a născut într-o familie cu şapte copii din satul Cârţişoara, în anul 1849, şi întreaga lui viaţă şi-a dedicat-o obţinerii independenţei pentru românii din Transilvania.

A înţeles puterea cuvântului scris, aşa că ani de-a rândul a transportat clandestin cărţi româneşti în desagă, trecând munţii şi împărţindu-le oamenilor aflaţi sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar.

Badea Cârţan a fost iubit de cercurile patriotice din Bucureşti, oraş pe care l-a vizitat de mai multe ori şi despre care obişnuia să spună că trebuie vizitat de fiecare român, ca şi oraşul Roma, fiindcă "dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său zici de el că-i orfan".

Cunoştea câteva limbi străine şi istoria românilor

De la diverşi cărturari din Bucureşti a învăţat istoria românilor şi a căpătat o şi mai mare dragoste pentru a-şi vedea visul reîntregirii ţării împlinit. A călătorit la Roma, unde a făcut senzaţie. Neavând pe nimeni în capitala Italiei, a dormit la picioarele dacilor de pe Columna lui Traian, monument pe care s-a dus să-l viziteze ca să vadă cu ochii lui o parte din istoria poporului român dăltuită în piatra milenară. Dimineaţa, când trecătorii au zărit "un dac" coborât de pe Columnă dormind au chemat ziariştii şi poliţia, iar Badea Cârţan a ajuns cunoscut în întreaga Italie datorită presei şi a poveştii lui incredibile.

Ţăranul care ştia câteva limbi străine şi istoria românilor a fost invitat în cercuri înalte şi preţuit pentru mesajul său şi tenacitatea cu care îşi urmărea visul patriotic.

Pentru drumurile pe care le făcea clandestin ca să le ducă fraţilor din Transilvania cărţi româneşti, a fost pedepsit de mai multe ori prin confiscarea oilor sale.

I-a scris împăratului Franz Joseph, cerându-i să-i facă dreptate, dar în mod evident nu se putea ca împăratul să-i dea câştig de cauză unuia care lupta contra stăpânirii imperiului său. A fost chiar şi închis, dar a fost eliberat la cerinţa regelui Carol I.

A călătorit prin Elveţia, Germania, Austria, dar şi la Ierusalim. A murit la vârsta de 62 de ani, în aşteptarea împlinirii visului său. Este înmormântat la Sinaia, iar pe cruce scrie "Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său". În 1968 s-a organizat în Cârţişoara un muzeu cu specific etnografic, o cameră fiindu-i dedicată călătorului patriot Badea Cârţan. (Dan Cârlea)