Veliko Târnovo, oraşul de şapte milenii

Nu departe de Bucureşti, la nici trei ore distanţă, la vecinii noştri bulgari, oraşul Veliko Târnovo, vechi de şapte milenii, te aşteaptă să-l descoperi. O destinaţie ideală pentru bucureştenii sătui de praful şi aglomeraţie, dar şi dornici de o incursiune spirituală. Drumul până la Veliko Târnovo este presărat cu monumente ale spiritualităţii bulgare, locuri sfinte care dovedesc credinţa ortodoxă a vecinilor noştri.

Încă de cum treci graniţa, la nici 10 kilometri de Ruse, descoperi cu răsuflarea tăiată o minunăţie de mănăstire construită chiar pe locul unde au fost găsite moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie, ocrotitorul Bucureştilor, Mănăstirea Basarabovo. În aceste locuri, spune legenda, au fost găsite moaştele sfântului, în apele râului Lom, de o fecioară oarbă, ce tocmai îşi recăpătase vederea după ce se spălase pe faţă cu apă din fântâna Sfântului Dimitrie.

Scobite în stâncă, un ansamblu de chilii ce se oglindesc în apele râului Lom face măsura tenacităţii oamenilor ce au construit acest aşezământ în cinstea sfântului ce ne ocroteşte pe noi cei ce trăim în Bucureşti şi nu numai. Într-un peisaj de poveste, un colţ parcă rupt din rai, atât de aproape de neliniştea marilor oraşe, pelerinii descoperă această mică mănăstire ortodoxă unde Sfântul Cuvios Dimitrie ne priveşte cu blândeţe din frumoasele icoane ce decorează pereţii chiliilor din stâncă, unde s-a născut, a trăit şi s-a rugat Sfântul Dimitrie.

Continuând pe firul râului Lom, la încă aproximativ 10 km de Basarabovo, găsim Mănăstirea de piatră Ivanovo. Complet diferită de complexul monahal tradiţional, sihăstria din Ivanovo este de fapt un mănunchi de mici chilii şi bisericuţe ce străbat un pitoresc canion săpat în piatră de râul Lom.

Ceea ce impresionează aici sunt picturile murale ce datează din secolele XIII-XIV, încă destul de bine păstrate, datorită cărora sihăstria de la Ivanovo este inclusă în patrimonial mondial UNESCO.

Etapele vieţii omului în pictura Mănăstirii Preobrajenie

La câţiva kilometri de Veliko Târnovo, pe versanţii ce străjuiesc intrarea în oraş, două mănăstiri, una pe versantul din dreapta şi cealaltă pe cel din stânga, stau cocoţate acolo printre brazi, urându-ţi parcă bun venit în cetatea ţarilor bulgari, pe partea dreaptă, Mănăstirea Preobrajenie, iar pe stânga, Mănăstirea "Sfânta Treime", două monumente de istorie şi credinţă ale vecinilor noştri bulgari, atât de aproape de noi, nu numai ca distanţă, dar şi în credinţă.

Mănăstirea Preobrajenie sau "Schimbarea la Faţă" se numără printre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Bulgaria. Fondată în anul 1360, mănăstirea a fost părăsită în timpul ocupaţiei otomane şi, abia după anii 1800, reconstruită şi redeschisă publicului. Piesa de rezistenţă a acestei mănăstiri este o frescă a pictorului Zahari Zograf, numită "Roata Vieţii", ce înfăţişează etapele vieţii unui om printr-o paralelă cu cele patru anotimpuri. La fel ca şi Mănăstirea Preobrajenie, Mănăstirea "Sfânta Treime" este situată la baza unor stânci calcaroase într-un decor absolut minunat, înconjurată de grădini de flori frumos îngrijite de măicuţe. Această mănăstire patriarhală ce se presupune că datează din anul 1070 a jucat un rol important în istoria Bulgariei, aici, înfăptuindu-se de către patriarhul Eftimie şi discipolii săi o reformă importantă în scriere, stabilindu-se o ortografie uniformă. Cu toate că în timpul stăpânirii otomane majoritatea manuscriselor şi a cărţilor liturgice au fost distruse, o parte dintre ele au fost salvate şi păstrate în Rusia şi în alte ţări slave.

O altă adevărată capodoperă a credinţei ortodoxe ce merită văzută este Mănăstirea Drianovo, aflată în vecinătatea oraşului Drianovo, la aproximativ 24 km de Veliko Târnovo. Aşezată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Dryanovo a fost demolată şi arsă de câteva ori, însă creştinii bulgari au reconstruit-o de fiecare dată. Mănăstirea a reprezentat de-a lungul timpului un centru al culturii şi învăţământului bulgar.

Tot în apropiere de capitala medievală Veliko Târnovo, la doar 4 km, se găseşte sătucul-muzeu Arbanassi, un alt loc încărcat de spiritualitate.

Fondat în secolul al XV-lea, satul s-a dezvoltat ca un puternic centru comercial, fiind, printre altele, principalul furnizor de unt şi seu pentru Tzarigrad (Istanbul). În anul 1642, satul a fost trecut de patriarhul Partenius din Tzarigrad, direct sub controlul Patriarhiei. A urmat o puternică dezvoltare a vieţii religioase, tradusă prin înflorirea construcţiei de biserici şi mănăstiri, satul fiind vizitat de figuri proeminente ale Bisericii Ortodoxe: Neophit din Edirne, Nectarius din Ierusalim, Dossiteus din Ierusalim.

Biserica "Naşterii Domnului", Biserica "Sfinţilor Mihail şi Gavriil", Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" sau Mănăstirea "Sfântul Nicolae" sunt doar câteva dintre lăcaşurile de cult creştin-ortodox ce pot să-ţi umple sufletul de bucurie şi lumină într-un scurt pelerinaj de weekend peste Dunăre, la vecinii bulgari.

Cel mai glorios trecut istoric din Bulgaria

Veliko Târnovo (sau Târnovgrad, cum mai era cunoscut în perioada sa de maximă înflorire, între secolele al XIII-lea şi al XIV-lea) a fost, începând cu 1187, capitala Regatului Bulgar. Aici, pe dealul Tsarevets, se aflau palatul ţarului şi Patriarhia Bulgariei. Ruinele vechii cetăţi străjuiesc şi astăzi oraşul construit pe canioanele printre care şerpuieşte râul Yantra, de la poalele dealurilor Tsarevets şi Trapezitsa. Veliko Târnovo şi-a păstrat statutul de capitală a Bulgariei până în anul 1879, anul eliberării ţării de sub dominaţia turcă, când capitala a fost mutată la Sofia.