Zâmbetul Mona Lisei, doar 83 la sută fericire

Zâmbetul (misterios, după cum spune şablonul) al Mona Lisei a generat tot felul de discuţii şi chiar păreri emise de oameni de ştiinţă. Gioconda sau Mona Lisa, celebra pictură a lui Leonardo da Vinci realizată între anii 1503 şi 1506, a fost pictată pe lemn de plop şi are dimensiuni relativ reduse - 77 cm pe 53 cm. După unii cercetători, "misterul" ar putea fi un rezultat al amestecului de sentimente, după cum urmează: 83 la sută fericire, 9 la sută dispreţ, 6 la sută frică şi 2 la sută mânie.

Profesorul Vito Franco de la Universitatea din Palermo vede în fizionomia Giocondei rezultatul unui colesterol crescut, prin acumulări de acizi graşi în jurul ochilor. Un psiholog de la Centrul de Cercetări Neurocognitive din Salzburg, Florian Hutzler, a făcut o observaţie interesantă: zâmbetul Giocondei nu este perceput de privitor decât dacă are atenţia orientată spre ochii picturii. Dacă, în schimb, focalizarea cade pe buze, zâmbetul "dispare". Acest efect a fost creat de genialul pictor italian prin aplicarea de nuanţe de vopsea în straturi succesive, astfel că efectul este diferit în funcţie de unghiul privitorilor. Istoria celebrei picturi este plină de peripeţii: Napoleon l-a luat în dormitorul său pentru o perioadă, un discipol al lui Da Vinci a executat o măiastră copie aflată în prezent la Muzeul Prado, iar poetul Guillaume Apollinaire şi pictorul Pablo Picasso au fost interogaţi de poliţie, fiind bănuiţi de dispariţia tabloului din Muzeul Luvru, în anul 1911, când un angajat al muzeului l-a furat şi l-a ţinut sub patul lui, de frică să nu fie furat de altcineva...