Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istorii cu tâlc: Slava din veacul viitor

Istorii cu tâlc: Slava din veacul viitor

Data: 26 Martie 2008

Odată, avva Paladie din Tesalonic a povestit ce l-a determinat să se călugărească:

- În ţara mea, ca la trei stadii depărtare de zidurile oraşului, era un monah care stătea zăvorât în chilia sa. Acest bărbat foarte virtuos, milostiv şi înfrânat, era de fel din Mesopotamia şi se numea David. A stat închis în chilia lui 60 de ani. Din pricina barbarilor, zidurile oraşului erau păzite de ostaşi. Într-o noapte ostaşii care păzeau zidul din partea în care se afla chilia călugărului au văzut că prin toate ferestrele chiliei ieşea foc. Soldaţii au crezut că barbarii au dat foc chiliei. Când s-a făcut ziuă, soldaţii au ieşit şi s-au dus la chilia bătrânului, însă au găsit pe bătrân nevătămat şi chilia întreagă. Noaptea următoare, au văzut acelaşi foc în chilie. Aşa s-a întâmplat nopţi de-a rândul. Asta s-a aflat în tot oraşul şi ţinutul acela, încât mulţi oameni privegheau, noaptea, pe zid, ca să vadă focul. Aşa s-a întâmplat până la moartea bătrânului. Văzând această minune de mai multe ori, mi-am zis: „Dacă Domnul dăruieşte robilor Săi în lumea aceasta o astfel de slavă, cât de mare va fi slava în veacul viitor, când faţa lor va străluci ca soarele!“. (după Ioan Evcrata, Limonariu)