Ziua de miercuri din săptămâna a patra este mijlocul Postului Păresimilor. Cinstirea Înjumătăţirii Postului, arată ieromonahul Makarios Simonopetritul, evidenţiază două aspecte: punctarea propriu-zisă a timpului Triodului şi simbolismul cosmologic şi duhovnicesc al Crucii.
Cel de-al doilea aspect priveşte pregătirea pentru Pătimirile Mântuitorului Iisus Hristos din Vinerea Mare, care au avut loc în ceasul al şaselea, adică în mijlocul zilei, dar şi aducerea aminte credincioşilor că Hristos S-a răstignit de bunăvoie în centrul lumii pentru a-i reuni pe cei împrăştiaţi de păcat în unitatea Trupului Său. „În mijlocul pământului ai răbdat Cruce şi patimă, Îndurate, tuturor nepătimire şi răscumpărare dăruind. Pentru aceasta, astăzi, la înjumătăţirea postului, toţi o punem înainte spre închinare şi cu bucurie să o sărutăm, ca să ne învrednicim toţi a vedea Patimile Tale şi Învierea cea de viaţă purtătoare, luminaţi fiind cu dumnezeieşti virtuţi...“ (prima stihiră de la Vecernia zilei de miercuri în săptămâna din mijlocul Postului Mare). „Lemnul cel preacinstit, la înjumătăţirea postului, cheamă la închinare pe toţi câţi îşi răstignesc patimile lor după vrednicie, împreună cu Patimile lui Hristos...“ (luminânda de la Utrenia zilei de miercuri).
În primele veacuri creştine, în Duminica Înjumătăţirii Postului se făcea ultimul apel catehumenilor pentru a se înscrie pentru Botezul din Sâmbăta Mare. Chiar dacă botezurile adulţilor au dispărut aproape cu totul, s-au păstrat ectenia şi rugăciunile „celor care se pregătesc de luminare“. Acestea se adaugă începând cu această zi, iar botezul a fost transpus asupra condiţiilor „celui de-al doilea Botez“ şi pregătirii duhovniceşti pentru Săptămâna Pătimirilor. În acest context, explică ierom. Makarios Simonopetritul în „Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic“, toţi credincioşii trebuie să se recunoască în fond catehumeni, întrucât, în prima parte a postului, ei s-au ostenit cu râvnă în vederea curăţirii, graţie învăţăturii dogmatice a Duminicii Ortodoxiei şi Sfântului Grigorie Palama. Începând din săptămâna a patra, asceza şi virtuţile sunt mai intim legate de viaţa lui Hristos şi de pregătirea venirii Mirelui, iar efortul duhovnicesc trebuie să fie susţinut de Sfânta Cruce şi răstignirea duhovnicească. „Păziţi fiind cu pecetea Crucii, şi întru bucuria Duhului sărutând-o, fiind ea pusă înainte, să ne sârguim spre mântuitoarele Patimi, omorând patimile trupului cele pierzătoare“ (stihira a treia a cântării a patra din Utrenia zilei de miercuri).
