Pentru săvârşirea sfintelor slujbe, de orice natură, Sfinte Taine sau Ierurgii, sfinţiţii slujitori ai sfântului altar (episcopii, preoţii şi diaconii) poartă sau îmbracă anumite veşminte liturgice, care, desigur, fiecare îşi are întrebuinţarea şi numirea sa.
De la bun început trebuie să ştim că veşmintele liturgice sunt diferite pentru fiecare slujitor din rangul preoţiei.
Astfel că episcopul poartă următoarele veşminte liturgice: stihar, mânecuţe, epitrahil, brâu, sacos, bederniţă, omofor mare şi omofor mic, la care se adaugă şi mitra.
Preotul poartă stihar, mânecuţe, epitrahil, brâu, felon; iar cel care s-a învrednicit de rang onorific poate purta şi bederniţă.
Diaconul poartă stihar, mânecuţe şi orar.
Ce sunt de fapt veşmintele, cine le poartă şi ce simbolizează?
Stiharul este îmbrăcămintea liturgică care seamănă cu o cămaşă lungă cu mâneci largi pe care îl poartă episcopul, preotul, dar şi diaconul. Era purtat la săvârşirea slujbelor în Vechiul Testament, dar rădăcina lui o aflăm în lumea greco-romană. Se poartă obligatoriu când se săvârşeşte Sfânta Liturghie.
Mânecuţele ajută la strângerea şi fixarea mânecilor stiharului şi simbolizează puterea lui Dumnezeu cu care se strânge slujitorul sfântului altar şi legăturile (funiile) cu care a fost legat Mântuitorul Hristos pe Cruce.
Epitrahilul este singurul veşmânt fără de care preotul şi arhiereul nu pot săvârşi nici o slujbă divină; el simbolizează jugul lui Hristos.
Brâul ajută la fixarea stiharului şi a epitrahilului şi simbolizează puterea lui Hristos cu care se încinge slujitorul sfântului altar.
Sacosul este veşmântul purtat doar de episcop şi aminteşte de veşmintele purtate de împăraţii bizantini. Arhiereul îl îmbracă la săvârşirea Sfintei Liturghii.
Omoforul este veşmântul liturgic ca semn distinctiv al episcopului şi simbolizează omenirea care a căzut în păcate şi care a fost purtată de Hristos pe umerile Sale.
Bederniţa este practic un semn de distincţie pe care îl poartă episcopul şi care mai târziu a fost încredinţat şi anumitor preoţi. Bederniţa simbolizează sabia Duhului Sfânt.
Felonul este veşmântul pe care preotul îl poartă deasupra tuturor celorlalte veşminte şi care aminteşte de mantaua purtată de Mântuitorul Hristos şi Sfinţii Apostoli. El simbolizează harul cu care este îmbrăcat preotul. Se poartă în mod oligatoriu la săvârşirea Sfintelor Taine şi a slujbelor la care se citeşte din Sfânta Evanghelie.
Orarul este veşmântul liturgic pe care doar diaconul îl poartă şi fără de care nu poate săvârşi nici o slujbă. Este ca o fâşie îngustă cu care se petrec umerii slujitorului şi care simbolizează aripile îngereşti.
Iată, aşadar, pe scurt care sunt veşmintele liturgice şi simbolismul acestora.
