Icoana „Acoperământul Maicii Domnului” este reprezentată în tehnica fresco, pe frontonul bisericii celei mari de la Mănăstirea Polovragi, având dimensiunea 2,80 m/ 2,80 m. Încadrându-se întocmai în cromatica întregului ansamblu pictural, icoana iese în evidență prin acuratețea stilului brâncovenesc. Desfășurată într-o armonie perfectă de formă și culoare, de praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului de la Polovragi, icoana presupune o întreită interpretare iconografică: cromatică, simetrico-participativă și teologică.
Sfaturi practice în biserică: Semnificaţia „harţilor“ din săptămâna de după Rusalii
Săptămâna care urmează după Praznicul Rusaliilor este una însemnată cu "harţi", adică cu dezlegare la toate mâncărurile, în toate zilele, inclusiv miercurea şi vinerea.
Semnificaţia acestor dezlegări sau zile însemnate cu "harţi" este legată în primul rând de bucuria Praznicului luminat al Rusaliilor sau al Pogorârii Duhului Sfânt, întrucât această prăznuire se extinde nu numai în ziua de după prăznuire, adică în lunea închinată Duhului Sfânt, ci asupra întregii săptămâni. Amintim în acest sens şi faptul că Praznicul Naşterii Domnului şi cel al Sfintelor Paşti au aceeaşi rânduială în ceea ce priveşte după-prăznuirea, toate zilele săptămânii ce le preced fiind însemnate ca zile de dezlegare la toate mâncărurile sau zile de "harţi". Rostul acestor dezlegări este, aşa cum arătam şi în cazul Praznicului Rusaliilor, acela de a extinde bucuria duhovnicească a Praznicului şi în ceea ce priveşte participarea trupului la această bucurie, prin dezlegarea la toate bucatele. Pe de altă parte, rostul acestor dezlegări este şi unul pedagogic, pregătind vremea Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel care începe în lunea de după această săptămână a dezlegărilor, la toate mâncărurile de dulce. Trupul creştinului trebuie să fie fortificat pentru asprimea postirii şi a înfrânării care va urma şi, tocmai în sensul acesta, dezlegările din această săptămână au rostul de a întări trupul pentru începutul şi ducerea întru sfârşit a unor astfel de nevoinţe până la capătul postului. O astfel de săptămână cu dezlegare la toate mâncările avem şi înaintea începutului Postului celui Mare, respectiv în săptămâna ce urmează Duminicii Vameşului şi Fariseului, rostul acestor dezlegări fiind acelaşi ca şi în săptămâna de dinaintea Postului Sfinţilor Apostoli. Cu toate acestea, răstimpul acesta de o săptămână, însemnat în calendar cu "harţi", nu trebuie să ducă la excese, nici în ceea ce priveşte alimentaţia creştinilor şi nici în privinţa vieţuirii împreună a soţilor în familie. Răstimpul acesta trebuie privit ca o perioadă binecuvântată de pregătire şi primenire duhovnicească a creştinului pentru întărirea lui în luptele cele duhovniceşti care vor începe odată cu vremea Postului Sfinţilor Apostoli. Lăsatul secului pentru acest post începe duminică seara, după miezul nopţii, lunea de după Duminica Tuturor Sfinţilor marcând de fapt începutul postirii propriu-zise. În anul acesta, postul va ţine mai bine de patru săptămâni, aceasta din pricina prăznuirii atât de timpurii, la începutul lunii aprilie, a Sfintelor Paşti. Aşadar, săptămâna aceasta, însemnată în calendar cu "harţi", are pentru noi creştinii semnificaţia prelungirii bucuriei Rusaliilor şi a prăznuirii şi în cele materiale, pe de o parte, iar pe de altă parte, semnificaţia întăririi puterilor noastre trupeşti şi sufleteşti pentru binecuvântata vreme a postului care se apropie. * Pentru rubricile "Răspunsuri duhovniceşti" şi "Sfaturi practice în Biserică", aşteptăm întrebările dumneavoastră la adresa redacţiei din Bucureşti şi la george.aniculoaie@gmail.com