Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Aducerea moaştelor Sfântul Ierarh Nichifor, Patriarhul Constantinopolului; Sfânta Muceniţă Hristina din Persia
Acest mare arhiereu, Sfântul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a fost izgonit din scaunul său pentru cinstirea sfintelor icoane, în insula Proconez, de către împăratul Leon Armeanul (814-820). Şi vieţuind el în surghiun vreme de 13 ani, sfântul apărător al dreptei credinţe a murit în pace în anul 828 şi a fost îngropat în biserica Sfântului Teodor, din acea insulă, biserică zidită de el. Şi au trecut ani mulţi şi au pierit mulţi rău-credincioşi împăraţi: Leon Armeanul, Mihail cel Gângav şi fiul său Teofil. Iar după moartea împăratului Teofil, binecredincioasa Teodora împărăteasa şi fiul ei Mihail au luat sceptrul împărăţiei greceşti şi au lepădat rătăcirea împăraţilor dinainte, care luptaseră împotriva sfintelor icoane. În anul 842, după ce a sărbătorit cu multă strălucire biruinţa dreptei credinţe în Duminica Ortodoxiei, Sfânta Teodora împărăteasa şi fiul ei Mihail, primind sfatul Sfântului Metodie, Patriarhul Constantinopolului, au hotărât să aducă în cetatea de scaun moaştele Sfântului patriarh Nichifor. Drept aceea, fericitul Metodie a luat cu sine mare sobor de arhierei şi mergând în insula Proconez a ridicat moaştele Sfântului Nichifor, pe care le-a aşezat cu cinste într-o raclă nouă de mare preţ. Astfel, le-a adus la Constantinopol unde au fost întâmpinate de împărat şi maica sa, precum şi de mulţime multă de popor. Cinstitele moaşte au fost aşezate spre cinstire în Biserica Sfinţilor Apostoli.
