Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Odovania praznicului Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Mcenici Avtonom, Macedonie şi Teodul
Sfântul Mucenic Avtonom a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi a fost episcop în Italia. Din pricina prigoanei împotriva creştinilor, s-a dus în Bitinia, unde a fost primit de un creştin pe nume Corneliu. Sfântul Avtonom episcopul era un om plin de râvnă pentru credinţa în Hristos, avea darul cuvântului şi curaj în lupta pe care o ducea împotriva idolilor. În Bitinia erau mai mulţi păgâni decât creştini, iar sfântul, începând lucrarea de trezire a sufletelor, multă roadă a adus Bisericii lui Hristos. Sfântul Mucenic Avtonom a ridicat pentru numeroşii păgâni care au venit la creştinism o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail şi l-a pus episcop pe Corneliu, iar el a plecat să propovăduiască pe Hristos Domnul în cetatea Claudia. Ostenelile lui Avtonom şi răspândirea credinţei creştine au umplut de mânie pe păgâni, care au hotărât să pună capăt izbânzilor sale. Deci, fiindcă păgânii îl urau, atunci când acesta a revenit în Bitinia să slujească împreună cu Claudiu, au năvălit în biserică, i-au alungat pe creştini şi l-au ucis cu pietre, în afara cetăţii.
