Aceşti 10 sfinţi au pătimit pentru credinţa în Hristos-Domnul în insula Creta, în vremea împărăţiei lui Deciu (251-253). Nu erau toţi din acelaşi loc, ci din mai multe părţi ale
Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului (Pomenirea morţilor)
Sfântul Chiril (†386) era din părţile Ierusalimului şi avea 12 ani când se ţinea Sinodul de la Niceea, din anul 325. În tinereţe a slujit ca preot în Biserica Învierii din Ierusalim şi tot aici a rostit vestitele Cateheze (Cuvântări), prin care îi pregătea pentru botez pe cei ce doreau să se încreştineze, în fiecare an, la Paşti. Către anul 350, Sfântul Chiril a fost ales episcop al Sfintei Cetăţi. În anul următor, a avut loc arătarea semnului Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului, iar sfântul l-a înştiinţat amănunţit despre aceasta pe împăratul Constanţiu. Au început apoi zile grele pentru Biserica lui Hristos, iar împăraţii arieni, Constanţiu şi Valens, împreună cu episcopii arieni, au reuşit să-l scoată de două ori din scaun pe Sfântul Chiril, apărătorul dogmelor apostoleşti. După mai bine de 16 ani de surghiun, spre sfârşitul vieţii, Sfântul Chiril s-a întors în episcopia sa. Păstorindu-şi cu dragoste turma cea cuvântătoare şi lăsând Bisericii zestrea celor 24 de cateheze, precum şi pilda vieţii lui, a răposat întru fericire, după ce luase parte la Sinodul al 2-lea Ecumenic din anul 381.