Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului; Sfântul Cuvios Luca din Sicilia
Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul era originar din Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, Patriarhul Constantinopolului. După moartea acestuia, a fost ales Patriarh al Constantinopolului, luptând pentru apărarea Ortodoxiei în faţa ereziei ariene. Însă împăratul Constanţiu (337-361), fiind arian, l-a înlăturat pe Pavel. Mergând la Roma, împăratul apusean Constantin al II-lea i-a scris lui Constanţiu, fratele său, să îl repună în scaun. Însă, la sfaturile arienilor, Constanțiu l-a scos din nou din scaun pe Sfântul Pavel. Amenințat de fratele său că va veni cu armată împotriva lui, împăratul răsăritean l-a repus în scaun a doua oară, dar Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul a mai păstorit puţin timp pentru că a fost exilat la Cucuzon, în Armenia, unde a fost omorât în anul 351.
