Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfântul Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei; Sfântul Sfinţit Mucenic Marcu, Episcopul Apoloniadei
Sfântul Tihon s-a născut în cetatea Amatunda, din insula Cipru, din părinţi iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu. Pentru că a studiat Sfintele Scripturi, a fost citeţ, apoi hirotonit diacon de către Episcopul Memnon, iar când acesta s-a mutat la Domnul, a fost ales episcop în locul acestuia. Sfântul Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului (315-403), a fost cel care l-a hirotonit. Sfântul Tihon a adus mulţi păgâni la Hristos, a făcut minuni în timpul, cât şi după moartea sa, a iubit pe săraci, s-a îngrijit de toţi păstoriţii săi şi a zidit multe biserici. Sfântul Ierarh Tihon a plecat la Domnul la 16 iunie 424.