Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria, Claudiu şi Ilaria; Sfântul Mucenic Marian diaconul

Sfântul Hrisant (†283) era din Egipt, dar s-a mutat la Roma împreună cu tatăl său, Polemon, care era păgân. După ce a învăţat toată filosofia păgână, Hrisant a intrat în contact cu învăţătura creştină şi cu multă râvnă cerceta cuvintele Evangheliei şi ale Apostolilor, adâncindu-le. Şi zicea către sine: „Ţi se cădea ţie, Hrisante, să citeşti scrierile păgânilor câtă vreme nu cunoşteai lumina adevărului, iar acum, că ai aflat-o, păzeşte-o pe ea. Căci roadele ostenelilor se dau celor ce le cer, precum ai citit: Caută şi vei afla. Ai aflat aur, ai aflat argint, ai aflat pietre scumpe, dar le-ai aflat ca să şi urmezi ceea ce ai aflat. Deci, fereşte-te să nu-ţi pierzi comoara!” La şapte zile după botezul său, Hrisant propovăduia cu mult curaj în popor pe Hristos-Domnul. Văzând ceea ce face fiul său, Polemon l-a căsătorit pe Hrisant cu o păgână, Daria, sperând ca aceasta să-l facă să renunţe la credinţa creştină, însă ea a primit credinţa în Hristos, botezându-se în numele Preasfintei Treimi. În acea vreme, creştinii erau prigoniţi la Roma, iar Hrisant şi Daria au fost aduşi la judecată în faţa tribunului Claudiu. Văzând tăria cu care cei doi au îndurat toate chinurile pentru Hristos, însuşi tribunul împreună cu soţia sa, Ilaria, cei doi fii ai lor şi ostaşii au crezut în Mântuitorul Iisus Hristos. Ajungând vestea până la împărat, acesta a poruncit ca toţi să fie ucişi. Astfel, Claudiu a fost înecat în apă, ostaşilor li s-au tăiat capetele, iar Hrisant şi Daria au fost îngropaţi de vii, primind astfel cununa muceniciei. Moaştele lor au fost puse, pe vremea împăratului Constantin cel Mare, în catacombele de pe calea Salaria din Roma.

Arhid. Ștefan Sfarghie