Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Theologica Evlavia pentru Marele Mucenic Dimitrie, mărturie ortodoxă milenară

Evlavia pentru Marele Mucenic Dimitrie, mărturie ortodoxă milenară

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Theologica
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 24 Oct, 2020

Praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din 26 octombrie îi aduce pe craioveni mai aproape de vechile lor rădăcini ­duhovniceşti. Ocrotitor al Catedralei Mitropolitane, sfântul îşi leagă numele de izvoarele unei tradiţii creştine milenare, însemnată emblematic în cele mai de seamă documente istorice ale cetăţii.

Pentru cel care poposeşte câteva ceasuri, o zi sau mai mult în Craiova, Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” este cu certitudine borna de referinţă într-un pelerinaj de care nu va uita multă vreme. Răsărită din vremuri străvechi, strălucitoare şi încercată deopotrivă, biserica a fost cea în jurul căreia s-a făurit oraşul şi odată cu el o istorie ce astăzi mai ales se doreşte a fi repovestită.

Un locaș ale cărui urme ­se pierd în istorie

Părintele arhimandrit Vladimir Dărângă răspunde de rânduiala administrativă a Catedralei Mitropolitane, fiind încredinţat cu slujirea de Mare Eclesiarh. Alături de numeroasele ascultări adăugate zilnic programului liturgic, părintele eclesiarh este preocupat şi de promovarea istorică şi culturală a locului. Din această postură se arată totdeauna deschis să ajute pe oricine doreşte sincer să caute atent şi cu băgare de seamă în „lada de zestre” a celei mai importante ctitorii a Craiovei. „Catedrala «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» este inima oraşului Craiova. Acest lucru este recunoscut şi confirmat de istoricii vechi şi contemporani, ­care afirmă la unison faptul că sfântul locaş a generat oraşul. Pe locul în care se află astăzi biserica s-au găsit numeroase relicve sfinte, datate din primul mileniu creştin. Acest lucru ne face să credem că vechimea Catedralei «Sfântul Dimitrie» din Craiova depăşeşte peste 1.000 de ani. Pot fi luate ca argumente descoperirile făcute de marele arhitect şi restaurator din secolul XIX, André Lecompte de Nouy. El a găsit în ruinele bisericii demolate la 1889 nişte amforioane greceşti, datate din perioada secolelor VIII-XI. Învăţătura noastră bisericească confirmă faptul că, la slujba de sfinţire a unei biserici, în temelia ei se aşază mai multe lucruri de valoare duhovnicească şi mistagogică: candela cu ulei, vase de lut cu documente despre istoricul sfântului locaş etc. În corelaţie cu această străveche tradiţie bisericească, descoperirea arhitectului francez confirmă faptul că vechimea istorică a bisericii noastre depăşeşte 1.000 de ani”, spune arhimandritul ­Vladimir Dărângă.

Similitudini arhitecturale

Catedrala Mitropolitană din Craiova are un specific cu totul aparte între bisericile oraşului. Fiecare detaliu într-adevăr ­contează. Încadrată perfect în armonia formelor bizantine, biserica descoperă o altă filă impor­tantă din istoria sa. ­„Arhitectura veche a Catedralei Mitropolitane era atipică locaşurilor de închinare din perioada secolelor XV-XVI. Ea se regăsea ca stil în rândul bisericilor de tra­diţie constantinopolitano-bizantine, după modelul bisericilor: Sfinţii Apostoli din Tesalonic, Sfânta Sofia din Kiev, Sfântul Ioan Aliturghetos din Nessebarul de astăzi, San Marco din Veneţia. Aş putea merge mai departe spre a o asemui, până la identificare, cu biserica Mănăstirii Deceaniţa din fosta Iugoslavie, identică cu biserica veche a catedralei noastre, aşa cum fusese ea construită înainte de Sfântul Matei Basarab. Până în vremea domniei lui Matei Basarab, care o înnoieşte «de iznoavă» - cum spune pisania, biserica noastră a avut cinci turle, specific bisericilor amintite anterior. Pe de altă parte, începând cu secolul al VII-lea, al VIII-lea, sfântul locaş a fost aşezat sub protecția Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, foarte îndrăgit şi foarte popular în zona Balcanilor”, mai spune Marele Eclesiarh.

Despre pravoslavnicii ctitori

Pomelnicul ctitorilor Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova este deschis cu numele voievozilor Basarabi. ­Ascendenţa lor este foarte veche, revendicându-şi ascensiuni nobiliare dacice. „Această dinastie a Basarabilor nu începe propriu-zis cu Basarab I întemeietorul, ci se regăseşte în vechile triburi ale ­Sarabilor, provenite din zona de nord a Gorjului de astăzi până la Hunedoara, neam din care se alegeau marii preoţi ai dacilor (Bani-sarabi). Urmaşii lor, Basarabii, au fost proprietarii moşiilor din zona Craiovei până prin secolele XVII-XVIII, când s-a ridicat aici oraşul. De aceea şi domnitorul Mircea cel Bătrân este amintit şi socotit între ctitorii catedralei noastre. Neagoe Basarab este iarăşi un nume de mare importanţă pentru Biserica «Sfântul Dumitru». El s-a născut în Casa Băniei, aparţinând pe atunci bunicului său, mare ban al Craiovei, şi ­credem noi că ar fi fost chiar botezat în Catedrala Mitropolitană. Au urmat mai apoi ca urmaşi ai Basarabilor şi ocrotitori de drept ai bisericii noastre alţi boieri de seamă ai oraşului, cum ar fi: Craioveştii, Obedenii sau Argetoienii”, adaugă părintele Vladimir.

Tabloul votiv complet ­al familiei regale

Familia regală a României a avut de asemenea un rol foarte important în istoria Catedralei Mitropolitane de la Craiova. ­Regele Carol I, care se socotea de drept urmaşul voievozilor Basarabi, a fost cel care a dăruit o nouă formă bisericii, care dăinuieşte până astăzi. „La iniţiativa sa, în anul 1889, arhitectul francez André ­Lecompte de Nouy demolează vechea biserică şi o reface în forma pe care o avem astăzi. Date fiind împrejurările istorice nefaste (războaie, conflagraţii, catastrofe naturale), sfântul locaş a fost finalizat în răstimp de peste 40 de ani. Astfel, abia în 1933, în timpul celui de-al III-lea rege al României, ­Carol al II-lea, catedrala a fost sfinţită şi redată cultului din ­Bănie. La ceremonie au fost prezenţi regele Carol al II-lea, fratele său, principele Nicolae, avându-i alături pe ­Patriarhul Miron Cristea şi pe Episcopul Vartolomeu ­Stănescu al Râmnicului şi Noului Severin. Din această perioadă am moştenit în catedrala noastră unul dintre rarele tablouri votive ­complete ale familiei regale a ­României. La ­intrarea în sfântul locaş, în pronaos, pe peretele dintre apus, de-o parte şi de cealaltă a uşilor principale, îi avem pe: regii României Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi principele Nicolae, apoi reginele Elisabeta (cu fiica ei, principesa Marioara, moartă la trei ani şi ­jumătate), Maria, Marioara a ­Iugoslaviei, Elisabeta a Greciei şi principesa Ileana, ­viitoare maică Alexandra”.

„Stăruim şi ostenim «ca la o casă a noastră»”

Recursul la istorie face întotdeauna dovada unei nepreţuite redescoperiri identitare. De aceea, străjuind cu vocaţie maternală fiecare epocă a cetăţii, Catedrala „Sfântul Dumitru” ­împleteşte frumos trecutul, prezentul şi viitorul istoric, sfinţind timpul prin harisma ei liturgică. În sânul ei şi-au plecat genunchii la rugăciune Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu. Aici au făcut jurământ de credinţă marii noştri oameni de stat şi tot aici s-au ­petrecut cele mai de seamă evenimente bisericeşti din Mitropolia Olteniei. Astăzi, prin binecuvântarea şi purtarea de grijă a ­Înaltpreasfinţitului Părinte ­Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, sfântul locaş se bucură de o deosebită preţuire în rândul clericilor şi credincioşilor olteni. Sfintele slujbe sunt dintre cele mai alese, împletind cântarea bizantină cu frumuseţea slujirii Altarului. Evenimentele şi manifestările culturale rânduite aici se dăruiesc de asemenea cu prisosinţă filocalică cetăţii. Tot aici găsim la închinare moaştele sfinţilor ocrotitori ai ­Olteniei: Nifon, Patriarhul ­Constantinopolului, Serghie, Vah Mucenicii şi Tatiana Diaconiţa. „În toate câte facem ne aşezăm sub binecuvântarea Sfântului ­Dimitrie, a sfinţilor ocrotitori şi mai ales a Maicii Domnului. Aici e locul în care noi, cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit, stăruim şi ostenim «ca la o casă a noastră», cum spunea odinioară Sfântul Ierarh Martir Antim ­Ivireanul”.

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir