Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Intelectualii și conservarea comorii culturale rurale

Intelectualii și conservarea comorii culturale rurale

Un articol de: Aurelia Bălan-Mihailovici - 22 Iul, 2019

Ca lingvist și redactor la Dicționarul tezaur al Limbii Române (DLR), publicat sub egida Academiei Române, am folosit lucrări excepționale ale multor folcloriști ca surse informative. Astfel, am descoperit personalitatea celui mai însemnat culegător de proverbe, zicători și cimilituri, Iuliu A. Zanne. El ne-a lăsat moștenire zece tomuri, sub titlul simplu Proverbele românilor.

Născut la 11 iulie 1855, în localitatea Brusa din Turcia, savantul Iuliu A. Zanne are un profil național și cultural impresionant. Tatăl său, Alexandru Zanne, a participat activ la mișcarea pașoptistă, fiind exilat în Turcia. Fiul a urmat cursurile Școlii Centrale de Ingineri din Paris, finalizate în 1880. A fost angajat ca inginer de căi ferate la „Serviciul de poduri și șosele” și ca subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei Capitalei.

Dar cel mai important aspect ce trebuie amintit este legătura sa cu marea personalitate, enciclopedistul Bogdan Petriceicu Hasdeu, cel care i-a deschis calea spre studiul bogăției limbii române. Astfel, Iuliu A. Zanne caută glosarele vechi, precum „Condica Limbei Române” a vornicului Iordache Golescu (1768-1848) și, ajutat de colaboratori dezinteresați și cu bunăvoință, alcătuiește lucrarea sa monumentală, de 7.000 de pagini. După studiul altui mare folclorist, Ovidiu Bârlea, lucrarea ar cuprinde, în volumele I-VII, 18.940 de tipuri de proverbe, la care se adaugă 4.500 de tipuri incluse în volumele IX și X. La acestea se adaugă cele 16.350 de tipuri cuprinse în culegerea veche a lui Iordache Golescu. Proverbele, zicătorile, povățuirile, cuvintele adevărate, asemănările, idiotismele și cimiliturile operei lui Iuliu Zanne au rămas până astăzi neîntrecute, cuprinzând înțelepciunea și măiestria exprimării țăranului român din vremurile de altădată.

Această capodoperă este și o pagină memorabilă de istorie a mentalităților poporului român, de-a lungul timpului. Între anii 1895-1903, Iuliu Zanne a tipărit cele zece volume ale Proverbelor românilor, fiind până astăzi singura operă completă de paremiologie românească. În conținutul volumelor sale regăsim reproducerea manuscrisului lui Iordache Golescu, Pilde, povățuiri, cuvinte adevărate și povești, proverbele și zicătorile din Povestea vorbei a lui Anton Pann, dar și un bogat material adunat și clasificat de autor. Iată câteva referințe despre viața sa petrecută în mijlocul țăranilor din Băsești, astăzi Viișoara, judeţul Vaslui. El a trăit mulți ani printre acești oameni, pe care i-a ajutat atât cultural, cât și în dezvoltarea cores­pon­denței cu învă­ță­torii, preoții și cu toți cărturarii satelor, pentru a aduna un material atât de bogat de proverbe și zicători românești. Câtă trudă jertfelnică a depus spre a aduna și așe­za proverbele și zicătorile culese, după alfabet, fiecare fiind nume­rotate și cu explicațiile necesare.

Țăranii îi spuneau Cuconu Janne, fiind cunoscut ca „omul care era sculat poate mai de dimineață ca ei”; un „bun prieten al lor”; „un modest și un filantrop”, care „umbla prin lume cu haina și pantalonii cârchiți” (cârpiți), dar care făcea „cel mai mult ghine pentru oamenii satului”. Le-a făcut chiar și o șosea, care lega gara Roșești cu satul Băsești și satele vecine, o lucrare executată pe când era la Ministerul Lucrărilor Publice. Menționăm că la inaugurarea școlii din Băsești, la care se implicase, au fost invitați: Spiru Haret, Ionel Brătianu, Vasile G. Morțun. Cu acest eveniment Iuliu Zanne i-a făcut o surpriză ministrului educației, fiind consemnat în revista „Glasul nostru”, 1911: „Ridicând hârtia de pe placarda fixată deasupra ușii de la intrare pe care scria: Școala primară mixtă Spiru C. Haret, Haret a privit cu lacrimi în ochi surpriza și, strângând mâna la toți țăranii, a intrat în școală…”

Iuliu A. Zanne a trecut la Domnul în 14 februarie 1924, la București. Românii să-i prețu­iască opera, spre a-și îmbogăți mintea și vocabularul, prin cu­noașterea și folosirea acestui tezaur al culturii populare.