Locaș de veșnică odihnă pentru soldații Marelui Război

Peste 1.600 de militari de diferite naționalități căzuți la datorie în luptele din împrejurimile oraşului Târgu-Jiu și din trecătorile Vulcan și Surduc au fost centralizaţi într-un cimitir de onoare amenajat în partea de nord-est a oraşului. Planul a fost realizat după modelul cimitirului Ohlsdorf din Hamburg, unul dintre cele mai importante cimitire de onoare din Europa la acea dată.

În Primul Război Mondial, în perioada 23 octombrie - 14 noiembrie 1916, subunităţi ale Armatei 1 române, conduse de către generalul Ion Dragalina, au desfășurat acțiuni militare pentru apărarea Defileului Jiului, una dintre cele mai importante artere de legătură cu Transilvania, de atacul forţelor germano-austro-ungare. Insuficient înzestrate cu tehnică de luptă şi depăşite numeric, trupele române au reuşit totuşi, cu preţul a numeroase pierderi de vieţi omeneşti, să respingă ina­micul spre nord, întârziind cu două zile înaintarea coloanelor inamice peste zona muntoasă. În urma acestor eroice încleştări şi-a pierdut viaţa inclusiv generalul Ion Dragalina, care a fost rănit mortal, pe când se afla într-o misiune de inspecţie a liniei frontului, în zona Mănăstirii Lainici.

Un episod al bătăliei pentru apărarea Văii Jiului, încărcat de însufleţire patriotică impresionantă, s-a desfăşurat în data de 14 octombrie 1916, în zona căii de acces în oraşul Târgu-Jiu, la podul peste râul Jiu, acolo unde o companie de poliţie locală sprijinită de o bună parte a populaţiei satelor din zona oraşului Târgu-Jiu (bătrâni, femei, copii, bărbaţi nemobilizaţi pentru front), înarmaţi cu puşti de vânătoare sau cu arme luate de la răniţi, s-au opus cu succes, timp de mai multe ore, pătrunderii în localitate a unui detaşament german. Printre cei care au pus umărul la respingerea inamicului s-a numărat şi Ecaterina Teodoroiu, pe atunci membră a Asociaţiei Cercetaşilor Români, care a ajutat la îngrijirea răniţilor. Începând din acest moment, vajnica patrioată româncă va primi supranumele de „Eroina de la Jiu”.

Eroismul gorjenilor, deşi a salvat de la moarte sau prizonierat mulţi soldaţi români, aflaţi în retragere, nu a fost însă de ajuns pentru a opri înaintarea forţelor inamice. Acestea au reuşit să pătrundă în Valea Jiului, pe la Bumbeşti, înaintând pe mai multe direcţii înspre Târgu-Jiu, pe care l-au cucerit în data de 14 noiembrie 1916, au ocupat ulterior toată Oltenia, de unde au trecut în Muntenia, în ziua de 24 noiembrie 1916, forţând râul Olt pe la Stoeneşti. A urmat „Bătălia pentru Bucureşti”, încheiată cu înfrângerea forţelor române, conduse de către generalul Constantin Prezan, şi ocuparea, în data de 6 decembrie 1916, a Olteniei şi a Munteniei, inclusiv a Capitalei, de către trupele generalului August von Mackensen.

În perioada care a urmat încheierii ostilităţilor, osemintele a 1.618 militari de diferite naţionalităţi (836 români, 621 germani, 55 austro-ungari şi 106 militari fără identitate şi naţionalitate cunoscută), căzuți la datorie în luptele din împrejurimile oraşului Târgu-Jiu și din trecătorile Vulcan și Surduc, au fost centralizate într-un cimitir de onoare amenajat pe un câmp de manevră situat în partea de nord-est a oraşului Târgu-Jiu, de Comandamentul de etape german nr. 264.

Planul cimitirului, inaugurat în data de 17 noiembrie 1918, a fost realizat în luna decembrie 1917, după proiectele arhitectului peisagist german Rudolf Lange, acesta folosind ca model cimitirul Ohlsdorf din Hamburg, unul dintre cele mai importante cimitire de onoare din Europa la acea dată.

După război, îngrijirea acestui cimitir a fost preluată de Regimentul 18 Infanterie, angajamentul de întreţinere a acestuia fiind trecut ca o datorie de onoare în statutul acestui unităţi.

În anul 1931, în cadrul cimitirului a fost ridicat bustul generalului de divizie Ioan Culcer (comandant al Armatei 1 române, în perioada 15 august - 11 octombrie 1916; ministru al lucrărilor publice în guvernul Alexandru Averescu, în perioada 29 ianuarie - 4 martie 1918), opera sculptorului Oscar Severin.

Conform unei descrieri făcute, în anul 1931, de către Karl Stauss, delegatul german pentru mormintele de război germane din România, cimitirul constituia una dintre cele mai de seamă realizări, ca stil şi arhitectură peisagistică, în domeniul necropolelor de război, fiind apreciat ca atare de către vizitatorii români sau străini, veniţi aici pentru a se reculege la mormintele eroilor.
În anul 1944, Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu a fost completat prin amplasarea altor 10 morminte de război individuale, aparţinând unor militari români morţi în al Doilea Război Mondial, iar în anii ’50, în partea dreaptă a aleii de acces în cimitir, a fost amenajată o parcelă dedicată ostaşilor sovietici.

Cimitirul de onoare din municipiul Târgu-Jiu a fost reconstruit, în forma actuală - cu gard de piatră, poartă de fier, alee centrală şi cruci din beton -, în anii ’70. Intrarea este realizată printr-o poartă de fier care deschide o alee cu castani sălbatici, de-a lungul căreia sunt dispuse mormintele militarilor români. La capătul aleii, în centrul unui semicerc, sunt amenajate mormintele eroilor germani și austro-ungari. În centrul acestui semicerc se află mormântul şi bustul generalului Ioan Culcer.

După anul 1990, în stânga intrării în cimitir au fost amenajate construcţii funerare aparţinând cimitirului de garnizoană, inclusiv morminte ale militarilor căzuţi la datorie în cursul Revoluției din Decembrie 1989.

În anul 2014, în partea din spate a cimitirului, pe latura dreaptă a acestuia, a fost amplasată o troiţă maramureşeană din lemn de stejar, operă a sculptorului Ilie Benţa, donată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

În cursul anului 2016, această necropolă a fost restaurată prin contribuția financiară a Primăriei Municipiului Târgu-Jiu, a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și a Garnizoanei Târgu-Jiu.
În data de 28 octombrie 2016, în cadrul manifestărilor comemorative dedicate Centenarului Primului Război Mondial, în municipiul Târgu-Jiu, la Cimitirul Eroilor şi în Parcul „Coloana Infinitului”, s-au desfăşurat ceremonii oficiale pentru comemorarea luptelor de la Târgu-Jiu, din toamna anului 1916.

În prezent, cimitirul este administrat de Ministerul Apărării Naţionale.