Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă An omagial Mitropolitul Dositei Filitti al Ungrovlahiei, un mare filantrop (II)

Mitropolitul Dositei Filitti al Ungrovlahiei, un mare filantrop (II)

Galerie foto (2) An omagial
Un articol de: Arhim. Policarp Chiţulescu - 04 Apr, 2020

O preocupare aparte a Mitropolitului Dositei Filitti - poate cea care i-a și luminat cel mai mult chipul în istorie - a fost grija pentru școli. Ca președinte al Eforiei Școalelor, a înființat Școala de preoți a mitro­po­liei, care a funcționat la Mănăstirea Antim, a îmbunătățit activitatea Școlii de slavonie de la „Sfântul Gheor­ghe”, pe cea a Școlii de la Dom­nița Bălașa, unde se mutase în 1791, Școala veche de la „Sfântul Sava”, pe care a dus-o în casele de lângă Biserica Măgureanu, dar toate acestea după ce a restaurat peste tot clădirile și anexele lor. A susținut profesori și oameni patrioți să-și pu­blice lucrările. Mitropolitul Dositei însuși a tipărit cărți, luând în grija tiparniței mitropolitane o fabrică de hârtie. Îi aduc laude lui Dositei învățații călugări Grigorie și Gherontie, cu care colaborează la traducerea și publicarea unor bune cărți duhov­nicești. Biblioteca Mitropoliei era bine rânduită în vremea lui Dositei și el însuși adăuga cărți în ea, și mai mult decât atât, îi cunoaștem după nume și pe bibliotecarii care slujeau acolo în timpul său.

Dositei l-a ajutat pe episcopul bulgar, azi trecut în rândurile sfinților, Sofronie de Vrața, să tipărească prima carte bisericească în limba bul­gară modernă - Chiriacodromionul (București, 1806).

Mitropolitul Dositei a adăpostit numeroși patrioți ai Revoluției din 1821, condusă de neînfricatul Tudor Vladimirescu. Mulți învățați ca: Naum și Grigorie Râmniceanu, Ilarion Gheorghiade (Episcop de Argeș), Dionisie Lupu (Mitropolitul Țării Românești de mai târziu), Eufrosin Poteca, renumitul Macarie Protopsaltul (adus la mitropolie de Dositei), toți mărturisesc dragostea și binefacerile primite fără măsură de la Mitropolitul Dositei. Să nu uităm că toate numele amintite au fost izvoare de creație și cultură, cu fapte importante în istoria eliberării noastre naționale, dar și a fraților greci.

Marii oameni au avut întotdeauna, pe măsura faptelor lor mărețe, și necazuri. Războiul dintre ruși și turci din 1806 l-a făcut pe Mitropolitul Dositei să se opună măsurilor de acaparare a vieții bisericești de către ruși. Aceasta a făcut ca Dositei să fie destituit de ruși, în ianuarie 1810, și deportat la Dobrovăț, Tighina etc., cu toate că fusese distins cu Marele Cordon al Sfintei Ana.

Eliberat prin intervenții austriece, Mitropolitul Dositei se stabilește la Brașov, de unde, deși a fost poftit, nu s-a mai întors să-și ocupe scaunul de la București, fiind prea apăsat de bătrâneți. Astfel, încărcat de fapte și de ani, în număr de 92, el își dădu obștescul sfârșit în 1826, fiind îngropat în cimitirul bisericii grecești din Brașov, într-un sarcofag de piatră, într-un mic cavou care se păstrează până azi.

Ca la orice om îmbunătățit, fap­te­le bune ale Mitropolitului Dositei nu au încetat la plecarea sa din aceas­tă lume. El a rânduit în 1825, printr-un testament cunoscut și pu­bli­cat de specialiști1, danii și înfiin­țarea unui așezământ (fundație). A lăsat Spitalului Filantropia din București 12.000 de lei - o donație imensă pentru acele timpuri; a dat bani pentru răscumpărarea de cona­țio­nali (greci) din robia turcilor, pentru măritișul unor fete sărace, i-a dă­ruit pe oamenii care l-au slujit, pe patrioții români și greci. Fiind con­vins că învățătura nu aduce doar mântuirea sufletului și luminarea minții, ci va conduce și la eliberarea de sub jugul străin, Mitropolitul Dositei a lăsat ca o sumă importantă de bani să fie folosită pentru cum­pă­rarea unor proprietăți în Valahia sau în alte eparhii, din veniturile cărora să se plătească anual profesori în Podgoriana și Zița, patria sa, pentru învățătura elevilor greci din toată Elada. Din veniturile altor proprietăți, epitropii averii erau îndatorați să trimită tineri la aca­demiile Europei, să învețe medicina, artele etc. Din averea sa, Mitropo­litul Dositei a rânduit și alte binefaceri. Trebuie să știm că, deși el se referea cu prioritate la binefaceri către „conaționali”, adică greci, nenumărați români au beneficiat de pe urma testamentului său. Din diferite pricini, la început, daniile au ajuns destul de greu acolo unde fuseseră rânduite. Astfel, a fost înființat un așezământ care a purtat numele lui Dositei Filitti. Din venitul moșiei Lungulețu, din Dâmbovița, așezământul a ajutat timp de un veac 250 de tineri să învețe carte. Beneficiarii erau epiroți, aromâni, iar din 1885, numai români. Dintre bursierii Așezământului „Dositei Filitti” au ieșit oameni de stat: Eugeniu Stătescu, Mihail Pherekyde, Grigorie Păucescu, C.C. Arion, Ion Lugosianu, Carol și Alexandru Davila (tată și fiu); profesori universitari: Ludovic Mrazek, Alexandru Myller, Emil Panaitescu, T.G. Bulat, C. Marinescu (Cluj), I. Dașcovici, Nae Ionescu, Ștefania Mărăcineanu; pictori: Aricescu, Steriade, Teișanu, Alexandrina Fălcoianu; muzicieni: Jan Atanasiu și Enacovici; înalți magistrați: Gh. Schina, Ciru Economu, Ion Cerkez, G. Slătineanu, Sava Radovan, Em. Slătineanu; ingineri: Nestor Ureche, Alexandru Nasta, Aurel Țânțăreanu, Ion Fundățeanu; medici: Ștefan Capșa, Ion Tomescu, Dinu D. Brătianu, Grigore Mora; ofițeri: generalii Al. Cerkez, Grigore Odobescu, Mihai Spiroiu, Dimitrie Crețulescu2. O altă listă de bursieri care au studiat la Roma și Paris redă Emanuel I. Filitti3. O seamă de bursieri care au beneficiat de sprijin din partea așezământului au fost membri ai familiei Mitropoli­tului Dositei Filitti, care au ajuns ierarhi, diplomați, magistrați, profesori de universitate. Banca Na­țio­nală a Greciei oferă și în prezent burse Dositei Filitti fără vreun epitrop român4.

Epitropii (administratorii) așeză­mân­tului au fost mereu oameni harnici, onești și buni gospodari. Încă de la înființarea sa, imediat după moartea mitropolitului, așezămân­tul a fost condus de nepotul acestuia, Episcopul Constandie Filitti al Bu­zăului, împreună cu doctorii Con­-s­tan­tin și Silvestru Filitti, tot nepoți ai Mitropolitului Dositei, care învă­ța­seră carte cu sprijinul financiar al unchiului lor; alături de ei, au administrat fundațiunea: marele vistier Constantin Hagi Moscu, doctorul Constantin Caracaș și Beli­za­rie Pavlidis. În 1910, epitropi erau Gr. Ștefănescu, membru al Academiei Române, diplomatul Alexandru Emil Lahovary și magistrații: Constantin P. Filitti și Nicolae C. Filitti. În acest an, 1910, a apărut sub sem­nătura istoricului I.C. Filitti prima și singura lucrare care analizează în detaliu, cu numeroase documente anexate, activitatea bogată a așe­ză­­mântului de binefacere fondat de Mitropolitul Dositei Filitti, fiind redate inclusiv listele cu numele celor 190 de bursieri de până la acel moment. Marele Război a afectat pa­trimoniul așezământului, care s-a redus considerabil. Al Doilea Război Mondial a adus și el multă pagubă așezământului, care oferise burse în continuare, chiar după văduvirea de averi din Primul Război Mondial.

Așezământul a dat terenuri și bani pentru construirea de instituții educaționale, îndeosebi în comuna Lungulețu, unde s-au ridicat două școli care aveau și un teren mare pentru grădinărit. Prima școală din Lungulețu purta numele lui Dositei Filitti. De asemenea, au fost ajutate constant și cele trei biserici din comună5.

În 1947, ca multe alte instituții, Așezământul Mitropolitului Dositei Filitti a fost desființat, iar patrimoniul, confiscat. Ar mai trebui precizat faptul că inițiativa Mitropolitului Dositei i-a inspirat și pe alți mari ierarhi, cum este cazul Mitropolitului Nifon al Țării Românești (1850-1875), care a fost și epitrop al Așezământului lui Dositei. Acesta a înființat el însuși Fundația „Nifon mitropolitul”, care a făcut atâta bine tinerilor teologi și școlii românești6.

Binefacerile Așezământului „Do­si­tei Filitti” continuă și azi în Grecia. Din păcate, în România, din cauză că patrimoniul acestei fundații nu este nici azi restituit, nu se mai poa­te împlini dorința marelui everghet sau binefăcător, Mitropolitul Dositei Filitti, de a veni în sprijinul școlilor românești. Chipul Mitropolitului Do­sitei a fost pictat de mai multe ori pe când era egumen sau mitropo­lit, ca unul care răspândea lumina fap­telor bune, chip de adevărat păs­tor al turmei lui Hristos. Un astfel de portret, pictat în ulei în 1903, se află și în Biblioteca Sfântului Sinod, un altul în Reședința Patriarhală din Bucu­rești, în timp ce unii membri ai familiei sale păstrau, de ase­me­­nea, ca pe o icoană scumpă, amin­ti­rea zugrăvită pe pânză a marelui fi­lantrop, Mitropolitul Dositei Filitti.

 

Notă:

1 A se vedea ultima versiune a acestuia în volumul Testamente (1599-1917), Antologie și studiu introductiv de Georgeta Filitti, Ed. Notarom, București, 2007.

2 G.T. Kirileanu, Mitropolitul Dositei Filitti 1734-1826 și Așeză­mân­tul său pentru burse de studii 1827-1937, București, 1937, p. 3.

3 Emanuel I. Filitti, Așezământul Dositei Filitti, în revista Arhiva genealogică, III (VIII) ,1996 , 3-4, Iași, p. 54.

4 Em. I. Filitti, op. cit., p. 55.

5 Iancu Anastasescu, Date noi despre fericitul întru pomenire, marele ierarh Dositei Filitti, mitropolit al Ungrovlahiei 1793-1810, în revista Glasul Bisericii, 1968, nr. 9-10, p. 1028.

6 Iancu Anastasescu, op. cit., p. 1019.

Citeşte mai multe despre:   Mitropolitul Dositei Filitti