Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
„Botezul lui Iisus în Iordan este temelia botezului creștin”
În Duminica dinaintea Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură, în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală, în care a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei rânduite (Marcu 1, 1-8) și a explicat care este diferența dintre botezul practicat de Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Taină a Botezului sau botezul creștin.
În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Evanghelia de la Marcu 1, 1-8, rânduită în această duminică, ne arată că botezul creștin dăruiește înfierea prin har, iar botezul practicat de Sfântul Ioan Botezătorul este doar o pregătire pentru botezul creștin. „După cum Sfântul Ioan Botezătorul a fost Înainte-mergător al Domnului Hristos, tot așa botezul lui este înainte-mergător sau pregătitor al botezului creștin. Botezul în apă, practicat de Ioan, ca semn de pocăință pregătitoare spre iertarea păcatelor, trebuia completat cu botezul în apă și în Duh Sfânt, prin care omul primește nu numai iertarea păcatelor, ci și înfierea sau calitatea de fiu al lui Dumnezeu după har și arvună a Învierii din moartea sufletului cauzată de păcat. Prin botezul săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul se întăreau conștiința păcătoșeniei și conștiința nevoii omului de a fi iertat de păcate, dar și nevoia de schimbare a vieții. El chema la pocăință pe toți oamenii, indiferent de profesie, de starea socială sau de vârstă. Pocăința pe care o cerea Sfântul Ioan nu era una doar de ordin emoțional, ci și existențial. Ea trebuia să fie însoțită de un nou mod de viață, de o nouă atitudine a omului în relația lui cu semenii”, a arătat Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că botezul lui Ioan este botez spre pocăință, ca stare pregătitoare pentru primirea iertării păcatelor, dar iertarea propriu-zisă a păcatelor se dăruiește prin botezul creștin: „Prin botezul creștin se dăruiește harul Duhului Sfânt. Pe lângă iertarea păcatelor, se dăruiește începutul înfierii omului în iubirea lui Dumnezeu Tatăl pe baza credinței în Dumnezeu Fiul, precum și începutul învierii sufletului din moartea cauzată de păcat. Prin botezul creștin se dăruiește iertarea păcatelor, darul înfierii și darul învierii sufletului din moartea cauzată de păcat”.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că Domnul Iisus Hristos nu are păcat, dar Se botează cu botezul pocăinței pentru a arăta că, deși nu are păcate, totuși va lua asupra Sa păcatele lumii: „Iisus Hristos primește botezul pocăinței nu pentru Sine, ci pentru păcatele tuturor oamenilor, ale lumii întregi. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul spune a doua zi după botezul lui Iisus în Iordan: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii» (Ioan 1, 29), adică păcatul neascultării oamenilor de Dumnezeu, din care derivă toate celelalte păcate”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că, atunci când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în Iordan, s-au deschis cerurile, ceea ce arată că Tatăl și Duhul Sfânt sunt nedespărțiți de Fiul Care S-a făcut Om și S-a botezat în Iordan. „La botez se arată Sfânta Treime, de aceea botezul Domnului Iisus în Iordan este temelia botezului creștin, săvârșit în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, așa cum a poruncit El ucenicilor săi. Glasul Tatălui din ceruri a mărturisit pe Fiul Său cel Veșnic, Care S-a făcut Om, iar Duhul Sfânt a confirmat puterea sau fermitatea cuvântului rostit de Tatăl din ceruri, după cum se spune în Troparul Botezului Domnului. Tatăl mărturisește că omul care a fost botezat este Fiul Său cel Veșnic, Care S-a făcut Om din iubirea de oameni și pentru mântuirea lor, iar Duhul Sfânt, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, în chip de porumbel a confirmat ceea ce a spus Tatăl și a arătat spre Iisus Hristos ca și când cineva le-ar fi arătat cu degetul”, a reliefat Preafericirea Sa.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat care este semnificația arătării Duhului Sfânt în chip de porumbel la Botezul Domnului: „Așa cum porumbelul lui Noe a arătat că a trecut potopul, iar Dumnezeu dorește să se împace cu lumea și să o mântuiască, tot așa vedem că Duhul Sfânt ia formă de porumbel deasupra apelor Iordanului ca să ne arate că potopul lui Noe a fost o prefigurare a botezului creștin, prin care omul păcătos moare pentru a învia la o viață veșnică. El moare păcatului pentru a învia la o viață sfântă. Duhul Sfânt se manifestă în forme tainice, dar niciodată nu ia chip de om, pentru că Duhul Sfânt este ascuns în interiorul chipului uman al lui Iisus Hristos. El este, după cum spune Sfântul Vasile cel Mare, arhitectul din interior al Bisericii, care lucrează ca fiecare om botezat să ajungă la asemănarea cu Hristos. Sfinții Părinți ai Bisericii spun că Fiul este chipul Tatălui, iar Duhul Sfânt este chipul Fiului, tainic lucrător în oameni”.